Câteva note pe marginea întâlnirii de ieri cu cei de la RMGC

Până să începem, am făcut un fotoreportaj pe tema dezbaterii de aseară cu cei de la Roșia Montană Gold Corporation. Aș avea rugămintea să-l parcurgeți și să citiți textul de sub poze.

No, după cum știți, aseară am fost la întâlnirea bloggerilor clujeni cu cei de la RMGC. Întrucât am primit și niște întrebări de la cititori, acum sunt în măsură să răspund, dar înainte de toate, aș dori să lămuresc următorul aspect: sunt susținător Grenpeace și cred în utilizarea responsabilă a resurselor naturale. Astfel:

Dear friend,

Thank you very much for your yearly donation and for making the decision to be part of Greenpeace. Greenpeace exists because people like you are passionate about changing our planet for the better. Your vital support gives us the freedom to act – Greenpeace accepts no funding from companies or governments and it is the commitment of supporters like you that make our vision possible.[…]

Acestea fiind zise, să începem cu întrebările și răspunsurile.

1. Câte parcuri naționale (din străinătate) au distrus până acum și dacă a meritat investiția?

R: Roșia Montană Gold Corporation are în vedere trei exploatări din zona Munților Apuseni, niciuna într-un parc național. Structura acționariatului Gabriel Resources, acționarul majoritar, face ca activitatea Roșia Montană Gold Corporation să fie, în parte, finanțată atât de cele mai distruse mine posibile, cât și de cele mai ecologice. Se merită? Nu știu să spun. De fapt nu, nu cred. Dar poate sunt eu prea subiectiv.

2. De ce doar RMGC este interesată de aurul de la Roșia Montană?

R: În România legea prevede că acela care investește bani în prospecțiunile geologice, făcute cu o autorizare prealabilă extrem de scumpă, are dreptul de a exploata zăcămintele găsite. Legal, RMGC are dreptul de a exploata.

3. Ce alte zăcăminte a mai exploatat Gabriel Resources în alte zone ale lumii?

R: Gabriel Resources este o companie minieră listată la bursa din Toronto (TEX), alături de alte companii miniere. Acționarii Gabriel Resources sunt oameni de afaceri din domeniul minier ce exploatează multe alte resurse în toate regiunile lumii.

4. Dacă Gabriel Resources a exploatat resurse și alte zone, cum au arătat acestea la terminarea exploatării (totale sau parțiale)?

R: Nu am primit un răspuns franc, dar pot estima că unele regiuni arată bine (în special în Europa și America de Nord), în timp ce altele sunt adevărate catastrofe ecologice. Totul depinde de legislația locală în vigoare. De exemplu, referindu-ne strict la cianuri, în Africa de Sud (?) nu există o limită maximă legală a concentrației de cianuri, am citat aproximativ din spusele lui Dragoș Tănase, director executiv RMGC.

5. Cum au arătat comunitățile respective înainte, în timpul și după exploatare, atât din punct de vedere social și economic, cât și din punct de vedere al mediului?

R: Această întrebare nu a fost pusă (erau prea multe întrebări). Din experiența mea cu zonele mono-industriale pot spune că bunăstarea post-minerit depinde doar de tăria și creativitatea comunității.

6. Care este relația dintre RMGC și filmul Mine You Own Business?

R: Aceasta este o greșeală de comunicare asumată.

7. Este exploatarea minereurilor o șansă la dezvoltare durabilă și sustenabilă?

R: Da, dacă investițiile pentru dezvoltarea durabilă încep înaintea exploatării efective, astfel încât la închiderea minei să existe alternative.

Notă personală: Nu știu de ce, dar îi cred. Adică știu de ce, că e logic. Nimeni, până acum, n-a avut în vedere dezvoltarea durabilă a unei zone miniere. Nici romanii, nici austro-ungarii și nici comuniștii. Ei au fost orientați doar spre exploatare, nu spre dezvoltare, pentru a rămâne ceva în urma mineritului.

8. De ce în media tradițională (print, TV, radio) și în New Media (bloguri, rețele sociale) proiectul este prezentat ca dorit și acceptat unanim de către locuitorii comunei?

R: Pentru că Roșia Montană este o zonă minieră, iar oamenii vor să muncească.

Notă personală: cei care nu vor să vândă, sunt încurajați de vecinii care vor să vândă, noaptea, cu bâte în cap. Dar asta nu este musai vina RMGC, ci mai de grabă este vina oamenilor pentru că sunt avari. Sigur, putem extinde ideea, în comentarii.

9. Ce alte metale vor fi exploatate la Roșia Montană în afară de aur și, eventual, argint?

R: Niciunele, întrucât analizele solului n-au reliefat cantități exploatabile comercial din alte metale.

Notă personală: eu “știam” din presă că acolo s-ar putea exploata și Uraniu, dar în graficul mineralelor nu am văzut să poată fi exploatabil.

10. Dacă apa din iazul de decantare este atât de bună, de ce nu obțineți licențele de exploatare?

R: Nu am primit niciun răspuns, altul decât că la cele câteva sute de autorizații de care au nevoie, soluționarea în contencios administrativ este imposibilă.

Notă personală: Eu sunt ferm convins că George Soroș are coada băgată aici și va bloca proiectul până când Roșia Montană Gold Corporation își va înceta activitatea, urmând să intre el pe felia de exploatare. Pentru că dacă RMGC nu va mai exista, entitatea fie va fi nevoită să vândă dreptul de exploatare către altcineva, poate unii cu un proiect mai de rahat, fie statul va lua în primire totul și va exploata cum știe el, cu 100 – 400 de mililitri de cianură pe litru, ca la Baia mare, în loc de 6 – 7 mililitri pe litru.

11. De ce această campanie de presă?

R: Înainte de 2008, comunicarea era înțeleasă greșit, ca de exemplu cu filmul Mine Your Own Business. Mai mult, campania de presă actuală încearcă să aducă o nouă lumină asupra proiectului.

Notă personală: proiectul minier din 2003 era ca pasta și nu lăsa în urmă decât distrugere și poluare. Societatea civilă s-a opus, așa că acum oamenii au un nou proiect, semnificativ mai ecologic și mai social.

În încheiere:

  • Aș minți să spun că n-am fost împotriva proiectului. Am fost încă de la bun început. Dar acum încep să-mi schimb punctul de vedere, întrucât ceea ce ne-a fost prezentat pare a fi o formă de capitalism social și ecologic, fără precedent în România.
  • Sigur, înclin să fiu de acord cu proiectul, în limitele tehnologice specificate de ei: cianuri sub sau la nivelul celor din cafea.
  • Vor face ceea ce spun ei că vor să facă? Nu știu, n-am de unde să știu. Totuși, dacă se obligă să semneze niște contracte ferme cu Guvernul, nu cred că mai avem dreptul să ne îndoim.
  • Vor despăduri 200 de hectare de pădure clasa a 5-a, dar vor împăduri 1000 de hectare la clasa întâi (cea mai bună pădure), înainte de începerea exploatării!
  • Vor vira la bugetul de stat cam 1 miliard de dolari, evident, printr-un cont escrow, pentru depoluare și ce ar mai fi, ca să nu fie dubii legate de calitatea ecologică a proiectului.
  • Vor salva ruinele minelor romane, nu toate, dar oricum, care mine ar fi, altfel, pierdute în adâncurile munților.
  • Chiar înainte de începerea efectivă a lucrărilor, se vor face investiții în vederea dezvoltării durabile a regiunii. Se vor face piste de biciclete între 5 și 40 de kilometri, pârtii de schi, hoteluri…

Aș fi vrut, sincer, ca și Guvernul să aibă așa un proiect beton pentru Valea Jiului și pentru Oltenia. După cum le-am spus-o și acelora de la RMGC, am sentimente contradictorii când aud de minerit și dezvoltare durabilă.

Până la urmă, este și o chestiune filozofică aici. Ne ferim să facem ceva cu bogăția aia pentru că există riscul să nu se facă ce s-a promis auxiliar (dezvoltare durabilă, că proiectul minier odată aprobat nu prea se poate schimba), pentru că există riscul să nu rămână nimic după?

Personal, mă pot gândi la destul de multe motive pentru care ceea ce fac la muncă ar putea fi greșit față de umanitate. Nu este, dar dacă facem un software atât de bun încât roboții să ne-o dea în freză. Da, divaghez, dar fundamental întrebarea rămâne aceeași: care este echilibrul dintre natură și industrie? Este o întrebare modernă, cu un răspuns greu.

Și cred că fiecare trebuie să-și pună aceste două întrebări:

1. Care este punctul de echilibru între industrie, chiar extractivă, și mediu? Sau, ca să protejăm mediul vom interzice toate activitățile industriale?

2. Dacă există o șansă ca o comunitate să beneficieze de un proiect, nu acum, ci peste 10 -20 de ani, mai ales dacă comunitatea va fi fost lăsată într-o stare mai bună decât acum, atât financiar cât și din punct de vedere al mediului ambiant, oare se merită?

Nu sunt păstrătorul adevărului absolut, nu știu toate datele problemei, dar în lumina noilor informații nu pot fi rigid. Sigur, accept orice alte informații, din orice alte surse. De asemenea, îi rog pe cei care nu mă cunosc suficient de bine, să se abțină de la comentarii privind verticalitatea mea morală și intelectuală. Nu sunt o legumă și nu sunt nici rigid, ci accept faptul că orice proiect poate fi îmbunătățit.

30 Comentarii

  1. Noni 14 mai 2011 la 17:21 - Raspunde

    Iti dau dreptate in 90% din ce ai scris! E clar ca daca nu fac cei de la RMGC exploatarea vor veni altii probabil cu o oferta mai buna pt “hoti” respectiv guvern si tot se va exploata de acolo!

    • Robin Molnar 15 mai 2011 la 12:11 - Raspunde

      Nicio resursă de aur nu va rămâne neexploatată.

    • vlad 16 mai 2011 la 02:11 - Raspunde

      treaba cu guvernu se spune oricine ar face orice, avem o imagine prea proasta despre guvern si credem ca ei orice ar fi o sa fure, dar poate urmatoarea generatie de parlamentari nu o sa faca asa, iar daca vor avea cap, cele 4 ooo ooo ooo de euro pe care le vor primit de pe urma exploatarii vor fi investite si vor putea sa dubleze banii si sa faca multe lucruri benefice pentru tara, trebuie sa avem o gandire pozitiva si sa avem in vedere mai multe prspective

  2. vlad 16 mai 2011 la 02:09 - Raspunde

    ai dreptate, acest proiect este unul benefic pentru romania si pentru zona, nu s-a mai intamplat in nicio zona sa se investeasca inaintea exploatari, chiar inaintea sigurantei ca vro expoata 11 milioane de euro in patrimoniul cultural, bani n cultura, sport, dezvoltarea zonei, infrastructura and so on … cred ca este printre cele mai benefice lucruri care i s-au intamplat zonei rosia montana in ultimii 20 de ani

    • Robin Molnar 16 mai 2011 la 08:14 - Raspunde

      Cel mai important este că oamenii locului vor beneficia de proiect.

  3. Mihai Todor 16 mai 2011 la 02:19 - Raspunde

    “Roșia Montană Gold Corporation are în vedere trei exploatări din zona Munților Apuseni, niciuna într-un parc național.” – Eu vroiam un răspuns referitor la Gabriel Resources în sine. Sunt conștient că filiala din România au spălat-o și cu clor, doar ca să pară albă și imaculată. De fapt, nu mă miră că nu au oferit acest răspuns, dar ceea ce mă surprinde a fost acest răspuns: “De exemplu, referindu-ne strict la cianuri, în Africa de Sud (?) nu există o limită maximă legală a concentrației de cianuri, am citat aproximativ din spusele lui Dragoș Tănase, director executiv RMGC.”. Dacă interpretarea matale e corectă, subînțelesul poate fi destul de grav și anume: ei poluează cât de mult le permit alții, fără a avea mecanisme interne de constrângere, iar, în contextul țării noastre, acest mod de abordare poate duce pe o cale greșită.

    În rest, eu sunt de acord ca ei să înceapă să-și facă treaba, că sigur o vor face cu multă forță de muncă străină, luând majoritatea profiturilor cu ei, lăsând în urmă fix ceea ce au găsit când au venit aici: miște incapabili fără speranță.

    • Robin Molnar 16 mai 2011 la 08:16 - Raspunde

      Am vrut să evidențiez o chestie: calitatea unui proiect minier este dată și de calitatea comunității căreia i se adresează. Proiectul din 2003 era foarte de rahat, dar a fost îmbunătățit și acum pare a fi ecologic, responsabil și de bun simț.

      • Mihai Todor 16 mai 2011 la 12:26 - Raspunde

        Rămâne de văzut ce și cum se va implementa după ce vor trece ăștia la fapte. Ar fi bine să facă și 50% din ce se laudă, dar am unele îndoieli…

  4. maria 16 mai 2011 la 15:20 - Raspunde

    Macar ceea ce este pus pe hartie pare a fi logic si, in mare parte, sigur. Banuiesc ca vor fi obligati prin contract sa respecte intocmai planul facut, deci cred ca nu va fi nici o problema

    • Robin Molnar 16 mai 2011 la 16:26 - Raspunde

      😀 Cred că depinde mult și de ceea ce-și asumă prin contract.

  5. Dragos 18 mai 2011 la 10:42 - Raspunde

    Imi pare rau,

    Se vede ca nu ai citit inainte despre proiect pentru simplul motiv ca nu e facut public. Nu ma intereseaza ce-au afisat ei pe site-ul ala, ci cel semnat cu statul roman. ALA NU EXISTA. Iar cele mai importante intrebari nu s-au pus. S-au pus doar alea de PR. Pacat ca nu exista si o deontologie a blogging-ului profesionist, sa zic asa. Trebuia sa intrebati dupa cati ani trebuie inlocuita pelicula de pe fundul lacului urias de decantare, aflat in amonte la cca 20 km de Abrud, oras care dupa niste ani SIGUR va vedea consecintele. Apoi trebuia sa intrebati daca acopera lacul cu o pelicula (plasa) pentru a stopa evaporarea (la fel de nociva) precum si otravirea pasarilor. Apoi trebuia sa intrebati CE SE INTAMPLA IN CAZ DE CUTREMUR…Apoi trebuia sa intrebati ce experienta are RMGC in exploatarea aurului, avand in vedere ca NU ARE DELOC. Apoi trebuia sa intrebati de ce toate organismele stiintifice le-au respins proiectul ca fiind science-fiction. Apoi trebuia sa intrebati CATE CAMIOANE vor lucra non-stop. Apoi trebuia sa intrebati de ce cercetarile oficiale arata ca acolo cantitatea de aur existenta e distribuita pe o suprafata foarte mare ceea ce inseamna ca in conditii normale aceasta ar fi o EXPLOATARE INEFICIENTA. Etc, etc…bai, baieti, daca nu stiti ce sa intrebati, de ce va bagati ca musca-n lapte, mai, nene? Voi nu pricepeti magnitudinea proiectului. Pana si statele nationale din regiune sunt impotriva proiectului, ca sa nu mai zic Academia Romana si GREENPEACE, de care tu esti atat de mandru dupa ce-ai dat 2 euro ca sa ai justificare sa scrii porcaria asta…Ti-as zice sa-ti fie rusine, dar e prea putin.

    • Robin Molnar 18 mai 2011 la 12:29 - Raspunde

      Dragoș,

      Să le luăm pe rând:

      1. Dacă proiectul nu este făcut public, de unde știi despre ce este vorba în el?
      2. După câți ani trebuie înlocuită pelicula de pe fundul lacului de decantare? Nu de alta, dar dacă e din plastic, presimt că o să dureze ceva. Poate chiar 200 de ani.
      3. De ce trebuie stopată evaporarea? În fond, ăla este rolul unui iaz de decantare, să evapore apa și să rețină pulberile de steril mineral. Asta unu la mână. Apoi:
      4. Otrăvirea cui? La atâta cianură în iazul de decantare câtă este și în cafea, putem vorbi de otrăvire?
      5. Apoi, știai că cianura este biodegradabilă?
      6. În caz de cutremur nu cred că o să se întâmple mai multă brânză la Abrud decât, de exemplu, la București. Sau Buzău.
      7. Ce relevanță are experiența, atunci când treaba este făcută de sub-contractori?
      8. Ce greutate are experiența statului român vizavi de exploatarea eficientă? Asta ca să nu mai întreb ce drept are statul să vorbească despre eficiență?
      9. Ce legătură are Academia Română cu proiectul? Să nu uităm că, de exemplu, pentru stat era mai importantă cercetarea bocancilor decât a telocitelor?
      10. Sunt susținător Greenpeace, dar asta nu înseamnă că le dau tot timpul dreptate. Din simplul motiv că uneori exagerează.
      11. Dacă ai fi donat măcar o singură dată la Greenpeace, ai fi văzut care este limita inferioară a donațiilor, deci nu mă lua pe mine cu ecologia asta de fațadă! Nu ai dreptul!
      12. Și da, am întrebat publicul ce întrebări să pun. Dacă ai fi citit măcar șase rânduri din text, ai fi văzut.

      Așadar, pot concluziona că ești un nesimțit care vorbește din auzite, fără să se fi implicat mai adânc, fără să se fi informat corespunzător.

      P.S. Pentru statul român orice proiect este SF, deci nici argumentul ăla nu ar ține, dacă ar fi, totuși, unul.

  6. Radu 04 noiembrie 2011 la 17:20 - Raspunde

    Salut, redeschid un pic discutia si cred ca ar fi interesant sa mergi la conferinta UBB pe tema ca sa ai subiect de un nou post si noi informatii :
    Conferința internațională ROŞIA MONTANĂ ÎN ISTORIA UNIVERSALĂ Cluj-Napoca, 11-12 Noiembrie 2011, UBB, Aula Magna
    Eu o sa merg sa ma informez mai bine si apoi poate revin cu o parere informata sa nu ma fac de ras ca zic niste ineptii.

    http://news.ubbcluj.ro/noutati/conferinta-internationala-rosia-montana-in-istoria-universala/

    • Robin Molnar 05 noiembrie 2011 la 10:25 - Raspunde

      Roșia Montană în Istoria Internațională? Pe bune? =))

      • Radu 05 noiembrie 2011 la 16:43 - Raspunde

        Eu nu sunt expert sau istoric, dar probabil cei care au pus numele s-au gandit ei la ceva, si din cunostiintele mele despre Rosia Montana, poti vorbi de o istorie internationala avand in vedere ca zona a facut parte din diferite imperii, tari si stapanita de diferite popoare. Acum bineinteles ca fiind un mediu academic, tre sa ii dea un nume mai pompos, dar mi se pare o initiativa buna

        • Robin Molnar 05 noiembrie 2011 la 16:46 - Raspunde

          Titlul este ironic. De ce n-am vorbi despre Căpâlna în Istoria Internațională? De ce n-am vorbi despre Dorohoi în Istoria Planetară? Sau, mă rog, de ce n-am vorbi despre Zlatna în Contextul Internațional al Istoriei?

  7. Radu 05 noiembrie 2011 la 17:02 - Raspunde

    Dupa cum am mai spus nu sunt expert, dar pot sa imi dau cu parerea:
    1.Poate ca Capalna nu e in pericol sa fie stearsa de pe fata pamantului cetatea dacica fiind patrimoniu UNESCO pentru a fi protejata
    2. Poate cei 30.000 de locuitori din Dorohoi nu trebuie sa isi mute mormintele pariintilor si prietenilor lor pentru profitul a doar cativa.
    3. Poate ca pe teritoriul Zlatnei cele trei rezervații naturale nu sunt amenintate cu disparitia. si pentru ca oamenii de acolo au inceput reconstruirea zonei cu alte industrii decat cea care a dus la distrugerea zonei.
    4. Poate pentru ca nu s-au cheltuit sume enorme pe campanii media menite sa duca la stergerea sau mutarea acestor trei localitati de pe harta

  8. Radu 05 noiembrie 2011 la 17:12 - Raspunde

    Da am fost, de trei ori chiar pe cont propriu, tu ai fost pe langa excursia organizata de catre cei de la RMGC? Si azi, am o cunostiinta care studiaza arhitectura, si care pe cheltuiala lor au mers mai multi acolo sa vada situatia de la fata locului.

    • Robin Molnar 05 noiembrie 2011 la 17:30 - Raspunde

      Foarte frumos. Spune-mi, de acolo ce merită salvat?

  9. Radu 05 noiembrie 2011 la 17:13 - Raspunde

    Cred ca textul de pe site-ul web al Zlatnei zice ceva tare

    “Localitatea Zlatna, dar si imprejurimile, au suferit distrugeri dramatice datorate dezvoltarii industriale irationale din timpul comunismului. Chiar viata a fost pusa in pericol. Acum industria a disparut aproape in totalitate.
    Oamenii au ramas fara mijloace de existenta, condamnati sa traiasca intr-un loc pustiit de poluare si sa ia viata de la capat, cu mai multa speranta si mai multa intelepciune.”

    http://www.primaria-zlatna.ro/romana/intro_rom.htm

    • Robin Molnar 05 noiembrie 2011 la 17:31 - Raspunde

      Da, e foarte tare că oamenii mor de foame. E a-ntâia.

  10. Radu 05 noiembrie 2011 la 17:40 - Raspunde

    Eu nu am vazut oamenii murind de foame, unii chiar te invitau la masa si imparteau cu tine din putinul pe care il aveau.
    Am vazut in schimb case parasite si distruse cu o anumita placa pe ele, care erau locuite pana nu demult, sau care ar fi fost cumparate si refacute de oraseni care isi permit sa aiba o casa de vacanta cum sunt in atatea locuri, dar nu se poate, pentru ca… sa-mi zici tu.
    Daca e vb de a face profit pe termen scurt, hai sa ne vindem rinichii sau ficatul, o sa ne imbogatim in cateva ore cat dureaza operatia…si poate mai traim…

  11. Radu 05 noiembrie 2011 la 18:44 - Raspunde

    Nu, imi pare rau sa te dezamagesc, nu am vazut oameni murind de foame. Am vazut unele case chiar foarte frumoase si locuite cu copii pe afara si cu flori la ferestre, cu o mica gradina de zarzavat, cu pomi fructiferi, am vazut oameni cu o vaca, doua, la pascut. Vad mai multi amarati muritori de foame si cersetori prin Cluj, ii vad pe la tomberoane cautand mancare, mie aia mi se pare ca inseamna sa fii muritor de foame…

    • Robin Molnar 05 noiembrie 2011 la 18:50 - Raspunde

      Eu am văzut. L-am văzut pe Cătălin Hosu de la RMGC cumpărând zmeură de la un țigan roșian, la suprapreț, ca să aibă și omul ce pune pe masă (cred că avea și doi sau trei copii, țânci). Așa arată comerțul social despre care tu îmi spui că nu este nevoie. Îmi pare rău să te contrazic, este nevoie de bani. Ce ai văzut acolo este probabil rodul celor de la RMGC care au cumpărat la suprapreț proprietățile rudelor și prietenilor oamenilor despre care tu îmi spui că erau bine, mersi. Iată.

  12. Radu 05 noiembrie 2011 la 19:12 - Raspunde

    Curios ca iti pasa mai mult de ţâncii din Roşia decât aia din Pata Rât probabil nu au avut un PR asa de bun ca domnul Catălin Hosu, şi ţiganul rosian fară scoală sau vreo calificare o sa fie un angajat model la domnului Hosu la departamentul de Imagine lucrand in PhotoShop. Cred că cel mai important comerţ social este cu maşini si bijuterii pentru angajaţii corporate RMGC care locuiesc în Bucureşti sau Alba

    Si toti minerii, oameni muncitori, moţi, din Rosia care au iesit la pensie inainte sa vina RMGC si isi muncesc pamantul si cresc animalele si traiesc din pensie sunt cum zici tu ajutaţi de suprapreţul practicat pe casele din jur, şi de faptul ca mulţumită RMGC nici macar o farmacie nu se poate construii si deschide în zonă

    Asa-i, ai dreptate, RMGC ne va rezolva toate problemele, trebuie doar sa invatam sa intindem mana si sa plecam capul….

    Nu am vrut sa fiu acid, am vrut doar sa iti sugerez şi o alta sursa de informare, universitara, atat…

    • Robin Molnar 05 noiembrie 2011 la 19:28 - Raspunde

      Să le luăm pe rând:

      1. Firește că îmi pasă de RM mai mult decât de PR. Pentru că:
      a. La Cluj numai cine nu vrea, nu muncește.
      b. Sunt dintr-o zonă minieră.
      2. Deja îl judeci pe țiganul roșian, fără să știi că omul a mers și a muncit, culegând fructele respective.
      3. Nu este OK să iei în derâdere comerțul social.
      4. Ce-și muncesc? Cultivă livezi de piatră seacă sau holde de paie otrăvite?

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.