Momentan, este doar ceva SF, dar peste generații, nu prea multe generații, orice idiot va putea să facă ceea ce noi, astăzi, putem doar să visăm.

Este acesta un blestem al progresului, ca cei care aduc progresul să nu poată ajunge, cu trăirea, la nivelul la care, peste timp, când progresul se va fi împlinit, oricine, oricum, va putea?

Nu mai departe, zborul este o formă de progres în care marii pionieri zburau distanțe mici, la înălțimi mici, în vreme ce acum oricine poate zbura oriunde, fără a trebui să știe a pilota?

Și n-am niciun dubiu că așa va fi și peste ani în materia zborului spațial: ceea ce mințile cele mai bogate și mai fructoase pot trăi acum doar în închipuire, peste ani va deveni la fel de banal precum un telefon mobil, precum o căciulă sau o pereche de mănuși.

Dar nouă, celor de acum, nu ne rămâne decât visul.