Bărbaţii argentinieni sunt bărbaţi în toată puterea cuvântului şi ştiu să-şi păstreze coloana oricând este cazul. La fel, femeile argentiniene sunt femei de femei, femei care-şi asumă prezentul, trecutul şi emoţiile. La ele nu merge cu: să vezi c-o fi, c-om păţi…

De exemplu, o argentiniană îţi poate spune, oricând:

– Adio, iubitule. Ne despărţim. Te-am iubit, dar asta deja este la modul trecut.

Şi face asta cu o anume voioşie şi dezinvoltură care, la noi cel puţin, sunt vecine cu cruzimea. De aici şi piesa asta super veselă şi dansantă:

Ăştia sunt oameni care ştiu să se despartă, nu noi. Mai – mai că-ţi vine să mai bei o tequila/ sangria/ ce-or bea ei şi să te apuci să joci cu prietenii, să urli şi să cânţi:

– Sunt liber, sau aşa ceva…