O poveste cu un porumbel însetat
Canicula asta ne afectează pe toți, de la oameni la urși polari în grădinii zoologice, îi afectează chiar și pe leii cei mai lei și până și izvoarele par a-și mai domoli susurul sub apăsarea constantă a razelor de soare…
Astfel, în timp ce mergeam spre muncă ieri, din pauza de masă, trecând pe lângă Canalul Morii din Cluj Napoca, am văzut un porumbel ciudat cum a sărit de pe pod în apă ca să se răcorească, în același timp stând și la umbră.
Porumbelul însetat, răcorindu-se în Canalul Morii din Cluj Napoca, la umbră
Evident, am scos aparatul și am început să-l fotografiez și, spre surprinderea mea, acesta a venit lângă mine pe pod, lucru care m-a frapat. Apoi, privindu-l, mi-am dat seama că s-ar putea să fie un porumbel nobil, călător, care s-a oprit din zbor ca să se răcorească și, cu siguranță, îi aparține cuiva.
Porumbelul însetat de pe Canalul Morii din Cluj Napoca uitându-se la mine și eu la el
Oricum, mi-a plăcut că nu s-a temut de mine și că a stat la poze, altfel păsările fiind greu de fotografiat…
Drăguț, nu? Ați pățit de-astea? Să vină păsăretul pe lângă voi, ziua, în amiaza mare?
E o frumuseste! Da, eu am „patit-o” cu pescarusii… Cativa au stat cuminti la fotografii, ca la scoala… 🙂 Dar un exemplar atat de frumos nu am avut ocazia sa vad, nici macar de la departare.
Da, și mie îmi plac porumbeii, dar de-ăsta clar n-am mai văzut. 🙂
Vai, ce frumos este 🙂
Eu am o mare slabiciune pentru ei. Am avut mereu placerea asta sa le dau de mancare si sa ii privesc. La un moment dat, mama mi-a spus sa nu le mai dau paine, ca e scumpa. Copil cuminte, am ascultat-o – am inceput sa le pisez biscuiti… de parca aia n-ar fi costat bani 😆
In timp, s-au facut indrazneti si au inceput sa intre in casa pe geamuri si mama a inceput sa mi se planga ca i-am invatat prost si ca acum gaseste urme de picioruse prin malai, diverse chestii ciugulite (stiai ca mananca inclusiv omleta sau prajituri cu cioco?) 😆
=)) Ce drăguț! Și nu, nu știam că papă și omletă sau cioco.
Pasarile pe mine ma urasc
inclusiv papagali mei ma deteasta
ma injura cu ochii lor ca margelele
=)
Pozele sunt fascinante
ca si mica ta intamplare
–Cu drag, Felicia
Păi poate ai instincte de felină care-i înspăimântă… =))
Ehe..frumos exemplar..se poate sa fie un calator sau sa fie dintre cei care stau prin centrul orasului..
Nu pare să fie din ăla de centru…
🙂 Foarte dragut.
Da, foarte drăguț. 😀
Nu cu porumbei dar am patit in parc in Carol sa vina veverita sa ii dau nuci ..pan langa picioarele mele am ramas blocat…parca era domestica! pacat ca nu aveam camera foto la mine!
Veverițele sunt mega-drăguțe! 😀