Câteodată am prea mult timp liber şi fac prstii. Prostii de care rămân şi eu surprins, după o vreme. În fine. Acum ceva timp a apărut site-ul ăsta. Desigur, nu m-am putut abţine să nu particip şi eu. Iată ce am debitat eu. Şi uitasem de asta.

Nu trebuie sa fii un "jeniu pustiu" sau un clarvazator pentru a deslusi enigma Elodiei. Cu mintea libera, detaliile se pun usor cap la cap.

Intr-o seara calduroasa, pasionala si cruda, Elodia se pregatea sa isi faca bagajele sa plece in excursie la ma-sa.

In momentul acela a primit un vizitator neasteptat: una bucata topor in freza, calculat dupa o fraiectorie de cosFi pe intervalul 0, pi/2.

Avocata s-a prins ca e ceva necurat la mijloc, dar nu stia exact ce. Nu si-a dat seama nici macar un minut mai tirziu cind suprinzatorul oaspete ii rearanja coastele dupa un scenariu altminteri previzibil.

N-a trecut prea mult si Elodia a ajuns in raiul avocatilor, presupunand prin absurd ca exista asa ceva. Atunci a realizat ca toate au un motiv foarte clar: viata-i o cura, da’ moartea e si mai cruva..

In timp ce toate aceste ginduri ii alergau prin cap, oasptele a mai facut citeva miscari surprinzatoare: a aplicat principiul "divide et impera" la oase, carne, ligamente samd. Si n-a putut face recurs. Acum ea era cea judecata.

Textul cu bold îmi aparţine. Cel normal a fost predefinit. De aici.