Ce are Franța cu țiganii

Inițial doream să mă pun să mă culc, că-s cam obosit și am început să gafez. Dar n-am putut să mă culc fără să scriu despre asta. Pentru că am auzit câte ceva din ceea ce s-a vorbit, dar nimeni, absolut nimeni n-a atins subiectul în modul corespunzător.

Adică, dacă aș fi un politolog care se respectă, un sociolog care se respectă sau chiar un academician care se respectă, mi-aș fi satisfăcut o mare curiozitate intelectuală și aș fi făcut un studiu care să arate care a fost modul în care migrația infracționalității a influențat rezultatele alegerilor locale prin țările destinație a migrației din Uniunea Europeană. Este că v-am rupt fâșul cu tema asta de cercetare?

Adică, în studiu aș fi spus cum migrația infracționalității, respectiv diluarea sentimentului de siguranță în localitățile europene, a influențat alegerile locale în localitățile în care primarul este garantul securității civice. Aș fi vorbit, în acel studiu, despre cum eficiența ca manager  al urbei a început să conteze mai puțin, în favoarea abilităților de milițian. Pentru că, fără a fi geniali, putem estima faptul că așa s-a întâmplat în multe localități.

De asemenea, ar fi fost interesant de văzut cum instalarea hoardelor nomade a dus la instalarea sărăciei în zone unde, altfel, așa ceva nu s-ar fi întâmplat. Și, odată cu instalarea sărăciei, sentimentele și preferințele extremiste și/ sau xenofobe au început să prindă rod, și fruct.

Chiar ar fi fost interesant să discutăm cum primari, altfel buni manageri, și-au pierdut fotoliile, din cauza unor triburi nomade care, doar prin simpla lor aciuare, semănau sărăcie și teamă. Să nu fim ipocriți, știm că așa este. No, ce credeți că simt, sau că au simțit, acei oameni politici?

Bun, acum să ne mai gândim la o chestie. Într-o lume normală, democratică, Franța să zicem, nu politicienii împing societatea civilă, ci este invers, societatea civilă împinge de la spate clasa politică. Adică nu politicienii francezi au ceva cu țiganii, ci oamenii au ceva cu țiganii, împingând politicienii de la spate astfel încât aceștia să ia măsuri. Asta da, asta s-a mai discutat la TV.

Acum, hai să vorbim despre francezi, despre oameni. Fundamental, știu că francezii nu sunt diferiți față de noi, sau de alt popor. Când sunt înșelați au resentimente, când sunt furați au resentimente, când sunt agasați au resentimente. Să nu fim ipocriți, prieteni, cu toții avem resentimente la fazele nașpa.

Acum, francezii sunt un popor un pic idealist și n-au avut niciodată în istoria lor nicio greață să-și ucidă liderii, când majoritatea (fie ea civilă, fie ea politică) a decis că asta trebuie făcut. Cred, așadar, că este doar o problemă de timp până când francezii nu vor mai avea nicio greață să-i linșeze pe unii care refuză să se integreze.

Pentru că integrarea este cuvântul cheie în Franța. Știți, sloganul ăla cu fraternitatea nu este doar un cuvânt, doar demagogie, ci este simbolul egalității față de aproapele tău într-o societate cu puternice filozofii socialiste, așa cum este cazul în Franța.

Credeți, sincer, că un popor care și-a omorât liderii, conaționalii, va mai avea vreo greață să scape de niște străini? Credeți, sincer, că după ce a pătimit de pe urma țiganilor, clasa politică franceză nu va fi suficient de onorabilă încât să-și plătească datoriile morale?

Să fim serioși, ciclul este rotund și complet. Migranții ilegali generează insecuritate și sărăcie, care se transformă în extremism politic, care duce la schimbarea puterii locale ce, la următorul ciclu electoral, se va răzbuna, măcar de dragul opiniei publice (de a nu fi luați de molâi).

Ideea de bază este că acolo unde s-au aciuat triburi nomade, manifestările extremiste (altfel, de mult apuse) s-ar fi reaprins. Să ținem minte asta.

P.S. Da, mi-ar fi plăcut să aud la televizor măcar un singur reputat politolog sau măcar un singur sociolog celebru care să vorbească despre un asemenea studiu: "Influențele migrației în destabilizarea polilor politici" sau "Efectele migrației ilegale asupra schimbării preferințelor politice". Dacă aș fi avut așa o meserie aș fi făcut studiul acesta. Mi-ar fi adus niște bani și puțină faimă, iar studiul ar fi fost publicat în majoritatea ziarelor.

P.P.S. Asta vizavi și de datoria intelectualilor.

2 Comentarii

  1. Joculete 21 august 2010 la 02:14 - Raspunde

    T_T deci mor de rusine cand dau ochii cu niste prieteni din franta in special daca deschid ei subiectul acesta… si sper ca nu:))

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.