Cum ignoră unii globalizarea…
Mai demult, cineva zicea că nu i se pare corect ca noi să luăm benzină de la austrieci, în timp ce petrolul nostru ajunge la alții, poate mai ieftin.
Amu, mă îndoiesc serios că cineva vinde petrolul mai ieftin, din motiv că cei care fac comerț cu produse petroliere nu sunt idioți.
Dar altceva vreau să remarc. Omul se plângea de globalizare în timp ce la masă servea o friptură de vită braziliană, exportată de sud-americani la ăia care plătesc mai mult și pe care ei nu și-ar putea-o permite, alături de o garnitură de orez vietnamez, pe care Vietnam-ul l-a exportat la europeni, în ciuda faptului că o bună parte dintre ei mor de foame fiindcă nu-și permit acel orez.
Oare nu e un pic cam ipocrit?
M-au plictisit unii cu aceasta tema, unde a fost asa zisa globarizare in aceasta iarna?
La ce te referi?
Cred ca un pic mai mult..!:)
Tot ce se poate. 😉
De fapt în epoca lui Jules Verne şi puţin după moartea lui (să zicem 1848-1914) lumea era mult mai globalizată ca în zilele de până în 1996-2000.
Adică ştirile circulau necenzurat cu ajutorul poştei şi telegrafului, jocul de bursă la Odessa se desfăşura simultan cu cel de la Londra, migraţia populaţiei era mult mai uşor acceptabilă – să îţi iei tot ce aveai într-o boccea şi să pleci să scurmi după aur în Africa de Sud sau Australia, de exemplu.
Cu numai 15 ani în urmă omul român era şocat de ideea de a trece pur şi simplu graniţa, fără viză, şi a se duce să culeagă căpşuni, deşi căpşunile erau la 4 ore de zbor cu avionul. Iar omul american vorbea de a lucra în Japonia sau Singapore de parcă ar fi plecat pe Lună.
Mediul de după 1945 ne-a făcut mai urâcioşi şi mai suspicioşi decât pe oamenii foarte restrictivei epoci victoriene 😛
Cred că, din acest punct de vedere, societatea globală a intrat în regres, sunt de acord cu tine.
Cred că cele două războaie mondiale și Războiul Rece ne-au adus în situația asta.