Odată cu ridicarea în slăvi a tot felul de nulități, gen Dan Diaconescu, Victor Ponta sau Crin Antonescu, cred că e de mai bun augur să aduc atenției publice următoarea poezie de la 1821, cu 27 de ani înainte de Revoluția de la 1848:

Răscoală-te, inima mea, din a răbdării boală !
Grozav, grozav ai suferit, grozavă te răscoală !
Să tremure, să tremure cumplita tiranie:
Zdrobită azi în pulbere, pe loc să nu mai fie !

Iancu Văcărescu

Cu alte cuvinte, oamenii vremii se chinuiau să scape de despoți, iar noi vrem să-i aducem înapoi. Că erau buni, ai naibii, buni de tot. Când alții au început să-și construiască țara la ieșirea din Evul Mediu și intrarea în modernism, noi eram conservatori, păstrând ceața culturală și patriotică și…

Oare chiar așa de rău ne-am prostit?

P.S. La școală am învățat că revoluția aia a fost un insucces. Văzându-i efectele, tind să cred că nu e chiar așa. Comuniștii vremii ne-au furat și revoluțiile din trecut.