La asta mă gândeam de cu seară când ieșeam de la muncă, întrucât cred că fiecare țară are câte ceva putregăit în moștenirea sa culturală.

De exemplu, mă gândeam la țările central-africane. Nu mă pricep, dar am senzația că țările alea sunt sortite eșecului pentru că poartă moștenirea eșecului în cultura proprie, eșecul fiind de forma: șeful de trib știe cel mai bine, guvernul este prost, celelalte triburi ne sunt dușmani…

În acest caz, putem spune că eșecul este, da, o chestie de tradiție și moștenire culturală. Dar oare sunt ăia atât de îndepărtați de noi din punct de vedere cultural? N-avem și noi o tradiție a eșecului prin faptul că nu ne răzvrătim? Sau că alegem prost? Sau că nu prea avem coloană?