15 Comentarii

  1. Kathy Bates 23 iunie 2015 la 23:58 - Raspunde

    Se află ceva deasupra sănătății publice. Activia Știr.

    • Robin Molnar 24 iunie 2015 la 08:16 - Raspunde

      Un fel de Chlamydia Știr…

  2. Malin 24 iunie 2015 la 08:02 - Raspunde

    Putem spune cu cinism bineinteles ca totul nu reprezinta decat o selectie naturala. Sincer decat sa avem parte de jumatate din generatia viitoare educata in acelasi spirit anti-sistem si conspirationist mai bine sa-i avem “pe constiinta” pentru ca odraslele celor nevaccinati care vor scapa or sa faca la randul lor alte odrasle pe care n-or sa le vaccineze si or sa le creasca cu fel de fel de ierburi si mamaligi ca asa au invatat acasa.

    • Robin Molnar 24 iunie 2015 la 08:16 - Raspunde
      • Malin 27 iunie 2015 la 15:56 - Raspunde

        Stii vorba aia cu “decat sa planga mama mai bine sa planga ma-sa”? Eu cam asa privesc orice situatie. Si fac asta mai ales dupa ce la cateva zile de la aflarea vestii ca sotia mi-e insarcinata, o prietena de-a ei care nu ne-a cautat deloc inainte a sunat pe skype si ne-a tinut o teorie de vreo 3 ore asa ca e musai sa nu ne vaccinam copilul pentru ca ai ei (era si ea insarcinata cu gemeni) n-or sa fie vaccinati si pentru ca a citit ea pe nu stiu unde. Ori eu i-am raspuns ulterior frumos cu ceva de genul “fata pe tine te-a vaccinat ma-ta? Ai murit? Nu? PA!”

        • Robin Molnar 28 iunie 2015 la 09:27 - Raspunde

          Ceva de genul?

          Un copil din Spania a murit de difterie, o boală eradicată în această ţară în urmă cu aproape 30 ani. Părinţii lui s-au opus vaccinării sale, când era mic, din motive religioase.”.

      • Malin 28 iunie 2015 la 15:35 - Raspunde

        Cazul respectiv a fost si inca este intens mediatizat aici si daca pentru o vreme polemica pro sau contra vaccinurilor a fost aproape inexistenta acum a ajuns din nou de actualitate. Doar ca in cazul respectiv vorbim de considerente religioase si nu de argumente propagate de “specialisti” gen Olivia Steer.
        Nu sunt medic si nici specialist in vreun fel ca sa pot sa combat pe subiect stiintific ceea ce sustin cei care-s contra vaccinarii. Insa cred ca sunt suficient de indreptatit sa spun, chiar si ca IT-ist ca de multe ori mor sau se nasc “defecti” mult mai multi copii datorita stilului de viata al mamelor mai ales pe perioada sarcinii decat cei care mor sau se imbolnavesc datorita vaccinarii. De asemenea cred ca sunt indreptatit sa spun ca statistic vorbind exista in lume mult mai multi copii care fie sufera boli ireversibile fie au decedat datorita neglijentei parintilor (iar Romania e lider de multe ori) si nu din cauza vaccinarii.
        Viata e o ruleta. Unii se nasc la 7 luni, petrec 3 luni in terapie intensiva cu 25% sanse de supravietuire, au vaccinurile la zi si dupa 30 de ani se pot bucura ca-s inca sanatosi, pe cand altii nu. Ori ceea ce fac cei care propaga fel de fel de idei si dau exemple despre un caz sau 10 nu fac decat sa foloseasca ruleta vietii impotriva celor naivi si slab pregatiti intelectual. Ori asta pana la urma e si o chestie de aspect moral. Io nu-i spun nimanui ce sa faca cu propriul copil pentru ca-i mai bine sa-l aiba el pe constiinta daca face alegerea gresita.

        • Robin Molnar 30 iunie 2015 la 09:29 - Raspunde

          Prea mult liberalism strică. Le dă voie idioților să facă prostii.

          • Malin 03 iulie 2015 la 11:51 -

            Si eu am fost crescut si educat intr-un spirit liberal si chiar si cu o viziune politica liberala, insa in acelasi timo am fost invatat sa iau totul cu moderatie si sa nu aplec urechea la tot ceea ce mi se spune. Unii oameni sunt aparent suficient de ignoranti incat sa creada tot ceea ce aud sau citesc.

  3. Bogdan 24 iunie 2015 la 10:19 - Raspunde

    Întrebare: Dacă vaccinurile sunt “100% safe”, de ce sunt monitorizate pentru efectele negative secundare minore sau grave?

    Fără niciun dubiu, vaccinurile salvează vieţi şi au fost un factor decisiv la creşterea numărului locuitorilor de pe această mică planetă.

    Aş vrea să trec peste idioţenii excesive, ultra-pro/contra vaccinării şi să te invit dragă Robin să priveşti din ambele direcţii. Presupunând că ai un copil şi îl vaccinezi dar ajungi la un moment dat să “te atingă ghinionul / selecţia naturală” şi acel copil să dezvolte o reacţie adversă severă cu urmări ce îi/îţi marchează viaţa de acum înainte, ce decizie poţi lua pentru al doilea copil?

    Te crezi capabil să accepţi riscul? Ahhh, stai.. tu nu ai copii şi crede-mă, nu poţi atinge dimensiunea problemei echidistant.

    Ceea ce mă amuză la modul trist este că:
    1. printre cei mai fervenţi şi mai categorici activişti pro-vaccinare cu orice preţ se află oameni care nu au copii
    2. situaţia e cam la fel şi pentru susţinătorii cei mai guralivi anti-vaccinare, fie nu au copii, fie îi au dar sunt deja vaccinaţi şi nu au avut vreo problemă majoră

    Restul suntem poate mult prea ocupaţi să ne întrebăm “ce-ar fi fost dacă nu…”. Nu, nu am ceva evident că vaccinurile pot provoca ceva ca şi autismul, lasă-mi dreptul de a alege dacă copilul meu este în mâna “naturii” sau mă torturez zilnic din cauza unui ac înfipt că aşa a vrut “tata, mama, x guvern, y organizaţie.. etc”.

    Omenirea are sau o să aibe foarte curând, dacă se menţine curba actuală, o problemă mult mai mare -> http://www.cdc.gov/ncbddd/autism/images/autism_data_graphic2012.jpg

    • Bogdan 24 iunie 2015 la 20:18 - Raspunde

      Eu m-am uitat in ambele directii. De fapt ma uit la directiile alea si le suport la propriu de 35 de ani.

      In anul de gratie 1980 am primit vaccinul anti-polio. Ei bine, din diverse motive medicale (si legate de calitatea lotului respectiv), am facut boala, in loc de imunitate.

      Crede-ma, mi-am pus problema asta de N+1 ori. In caz de copil, ce fac? Il vaccinez? Nu il vaccinez?

      Decizia la care am ajuns e una clara: il vaccinez.

      Orice alta varianta e imbecilitate pura. End of story. Fara “ce-ar fi fost daca nu”. Toti neterminatii care nu au fost veci in pericol de a ramane o leguma toata viata, povestesc despre what if. Da omu. Eu sunt cazul “what if”.

      • Bogdan 24 iunie 2015 la 20:48 - Raspunde

        Este una să cunoşti sau să-ţi fie prezentate avantajele şi riscurile, luând astfel o decizie în calitate de ce vrei tu.. sau de părinte.
        Este altceva să obligi pentru că “tu statul / instituţia” nu ai FIX ŞI EXACT ZERO RESPONSABILITATE dacă se întâmplă acel “what if”.

        Fiecare să decidă şi ok, dacă normele societăţii mă declară un “anarhist, idiot, imbecil”, măcar societate să mă lase să mă retrag undeva unde nu “deranjez”. Dar nici chestia asta nu îţi este permisă.

        Îţi doresc ca în cazul copiilor tăi sau al altora, să fie totul bine. În caz că nu, eşti binevenit în clubul “what if”.

    • Robin Molnar 24 iunie 2015 la 21:48 - Raspunde

      1. Orice chestie, orice, la 1 milion de oameni poate produce efecte adverse. De la cireșe la mult mai comunele alune. Efectele adverse sunt de trei tipuri: slabe (amețeli), medii (diaree, deshidratare) sau grave.

      2. “Presupunând că ai un copil şi îl vaccinezi dar ajungi la un moment dat să „te atingă ghinionul / selecţia naturală” şi acel copil să dezvolte o reacţie adversă severă cu urmări ce îi/îţi marchează viaţa de acum înainte, ce decizie poţi lua pentru al doilea copil?”.

      Șansele să se întâmple la fel sunt nule. Ește o șansă dintr-un miliard de miliarde. Adică zero.

      3. Nu am copii, dar mi-aș dori să am. Dar știu ce am de făcut.

      4. După părerea mea, problema se pune în mod fals. Vaccinurile ROR nu cauzează autism. Deși 90% dintre copiii cu autism au fost vaccinați și este ușor să de imaginat o legătură de cauzalitate…

      La populațiile nevaccinate, de exemplu din Africa, nu s-a observat vreo scădere a riscului de autism. Doar că acolo copiii mor de boli preventibile înainte de a prezenta simptome de autism.

      5. Doctorului care a venit cu ideea asta tâmpită i-a fost retras titlul de doctor, dovedindu-se că opera sa a fost o porcărie care n-are nicio treabă cu cercetarea științifică.

      6. O să mă refer la punctul 11 de aici, în special la fraza asta:

      Okay if those warnings and protections are out there, there must be babies and children out there who DID get exposed to mercury in fish, who DID get exposed to lead paint, who did get harmed by toxins in fillings or vaccines.. Why is it such a stretch to connect these dots? Why are we so blind? Where are all these injured children whose parents didn’t see the warnings in time? Could it be they have been labeled autistic? And why isn’t there any effort, at all, to figure out how to reverse the effects of these toxins? Don’t tell me there is arsenic in rice, tell me how to get it out of my child, and other children who have difficulties excreting toxins.

      Nu e logic, se pornește de la ceva specific, pentru a generaliza și se pleacă de la o teorie falsă care să justifice o abordare, după părerea mea, contra-productivă și împotriva intereselor copiilor.

      Am prieteni care sunt într-o situație asemănătoare, cu doi copii. Nu de la vaccin, ci de la materialul genetic al părinților. Și mi-e și mie teamă că s-ar putea să… pentru că părinții sunt inteligenți, iar autiștii sunt și mai și…

      Lucrez într-un domeniu plin de Asperger și de OCD și cred că viitorul umanității este acesta, autismul. Știu c-o dau în bălării, problema mă preocupă la nivel personal de cel puțin cinci ani, de când mi-am format o opinie despre asta (graficul tău chiar arată asta)…

      Ca atare, nicicum nu pot concluziona că prevenind vaccinul, previn autismul, dacă părinții au un IQ cu mult peste medie și, în concluzie, n-aș putea decide, în nicio circumstanță, să nu-mi vaccinez copiii.

      Într-o țară ca România, problema – deși deasă! – nu este privită suficient de corect și nici n-are o abordare științifică sau practică, decât dacă te apuci să cauți pe cont propriu. Din partea Ministerului Sănătății nu avem ce să cerem, sunt varză.

      Să nu uităm că, până acum 20 de ani, bolile mintale (depresia, panica etc) nici nu existau, deși ele există din punct de vedere științific. Despre alte aspecte personale, mai subtile, nici nu putem vorbi.

      De aceea nici nu putem implementa, la nivel național, un program constructiv, pentru că dinozaurii din posturi, carte stau acolo de pe vremea lui Pazvante, nu au aplecare către realitățile moderne: știm că se întâmplă des, știm și de ce se întâmplă, dar nu putem forma un program educațional care să-i ajute pe cei 50,000 de copiii și tineri cu probleme de spectru autist.

      Faptul că nu am un copil care să aibă autism nu mă descalifică din discuție, câtă vreme eu însumi sunt ușor autist și câtă vreme foarte mulți apropiați mie suferă de autism ușor.

      Mie mi-era greu cu mine și așa, nici nu știu cât de greu poate să-i fie unui tânăr cu autism mediu sau sever, nici nu-mi pot imagina…

      Dar asta nu înseamnă că nu înțeleg problema, respectiv că văd vreun risc de autism la vreo vaccinare.

      Autismul este o problemă, prin aceea că nu știm cum să-i ajutăm pe oamenii aceia. Rujeola, și restul bolilor pentru care există vaccin, este o problemă rezolvabilă și prevenibilă.

      Lăsând la o parte autismul, despre care știm că nu provoacă autism, există într-adevăr, unele riscuri. Pe vremuri, pe orice medicament era trecut indicele de risc, de genul: în 30 de cazuri dintr-un milion se pot întâmpla chestii grave (cu se întâmplă, cel mai adesea, cu anestezicele!) și orice medicament, oricât de simplu (aspirină, algocalmin) prezintă urme de risc, cum orice produs alimentar poate prezenta urme de alergeni…

      Astfel, cred că nu există certitudinea acțiunii pentru niciun vaccin. Cred că nu există certitudinea siguranței pentru niciun medicament. Dar există certitudinea suferinței inutile dintr-o boală care putea fi prevenită.

      Nu este aceasta o abordare calmă, logică, științifică și umană, totodată?

      Bogdan, ești printre cei mai vechi și mai constanți cititori de-ai mei. Ai privilegiul de a mă înjura pe mine, fără să mă supăr și fără să pun la inimă, dacă asta te ajută să te descarci.

      Aș vrea doar să nu amestecăm superstiția cu noțiunile științifice. Cât despre babele cuvioase și curioase, îmi pare rău, n-am ce să le cer, nici empatie, nici respect. Nici Brâncuși n-a plecat în Franța de drag ce-i era Parisul, ci din cauza gurii lumii sau, mai precis, a gurii proaste a lumii.

      Bogdan, îmi pare rău că suferiți. Aș vrea să pot să vă ajut cu ceva concret, tangibil, constructiv. Dar n-am cu ce, nu sunt îndeajuns de inteligent încât să înțeleg un om c-un IQ cu peste 40 de puncte mai mare decât mine, mai ales dacă este și mult mai tânăr. Dar, dacă aș putea povesti, să întreb ce doare și ce nu-i bine, aș face-o, jur că aș face-o.

      Dar, în afară de lucruri puse simetric, aranjate simetric tot timpul, ca la OCD, n-am nicio altă idee. Îmi pare rău.

  4. Xtall 24 iunie 2015 la 17:15 - Raspunde

    E apropo la faptul ca, copiii nevaccinați nu vor mai fi primiți la grădiniță sau scoală?
    Inclin sa cred ca e o smecherie.
    E abuziv sa nu primesti copii la scoala si sa lasi vaccinurile mai departe, optionale
    Ca tot optionale le-au lasat.
    Intrebarea, de ce le-au lasat optionale, nu poate avea decat un raspuns, fuga de raspundere si de eventuale consecințe
    Ca din moment ce obligi, tu raspunzi in momentul cand pateste cineva ceva. Si poti fi tras bine la raspundere
    Daca e optional – nu te-am obligat noi – bineinteles, noi nu raspundem
    Ma tem ca de dracu dupa ce am vazut un copil din clasa fiica-mi, paralizat pe partea stanga de la o simpla injectie, e nenorocit pe viata, iar acum nu mai recunoaște nimeni nimic, umbla parintii ca bezmeticii fara sa stie unde sa se mai duca, mie o jale de el cand il vad cu maica-sa prin parc de mor

    • Bogdan 24 iunie 2015 la 20:51 - Raspunde

      Se numeşte cumva treaba asta dar chiar nu am chef să-i las lui Robin chestii de prin frigider aici.

      Şi eu m-am săturat de privirile curioşilor, de întrebările tuturor babelor, de părerile de rău, de explicat că am o fetiţă inteligentă, fără retard mintal, o fetiţă care este sociabilă dacă nu este respinsă de mediu şi oameni, de schimbări bruşte.. de “what if”.

Dă-i un răspuns lui Malin Anuleaza raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.