Citisem odinioara un text care m-a pus un pic pe ganduri. Textul se cheama „Despre libertatea anticilor si cea a modernilor”, scris de Benjamin Constant. Concluzia textului ar fi ca anticii renuntau la unele drepturi pesrsonale in favoarea celor colective, in timp ce acum este invers, adica renuntam la unele drepturi colective in favoarea celor personale.

1. Sticle cu suc, in avion. Stiti la ce ma refer: o anumita cantitate, dimensiune, etc.
2. Bricege in avion. Asta chiar ii culmea. Stiati cu siguranta ca nu e voie cu obiecte taioase in avion. Ii OK, sunt de acord. Dar nu pot sa nu ma intreb: bun, si cand pasagerii servesc masa nu li se ofera tacamauri ascutite?
3. Stiati ca SUA monitorizeaza toate apelurile telefonice din UE? Si multe conturi de e-mail? Mie unul mi se pare foarte grav ca un stat sa restranga dreptul la intimitate al cetatenilor unui alt stat. Cu atat mai mult cu cat acesta este un prieten si un aliat.

Exemple ar mai fi multe. Din pacate nu pot sa nu remarc aceeasi tendinta si la noi. Exemplul clasic: scanadalul icoanelor in scoli. Stiu ca scandalul e in toi. Dar nu pot sa ma intreb: de fapt care era problema? Se spunea ca din cauza asta alti copii, de alte confesiuni, se simteau discriminati. Dar daca stau sa ma gandesc mai bine, nu vad exact unde ii discriminarea. Daca asa ne-a lasat Dumnezeu pe fiecare…

Din ce imi dau eu seama, desi nu sunt sociolog, ci inginer, ne indreptam cu pasi inceti dar siguri catre o forma de totalitarism al celor multi, adica un fel de democratie a libertatilor ingradite. Si cum, „cei multi” sunt, de fapt, un termen abstract ma intreb care ar fi urmatoarele excese, pentru ca neavand un reper clar, definibil si care sa poata fi judecat dupa actiunile lui este usor sa trecem dintr-o extrema in alta.

Poate vad eu lucrurile ciudat sau ceva, dar mie unul mi se pare cam aiurea.

Va urma!