Nu sunt nici pro şi nici anti american, ci mai de grabă neutru, cum îi şade bine unui european. Dar nu pot să nu remarc, cu tristeţe, o treabă dramatică. Americanii spun despre ţara lor că e "home of the free, land of the barve". Şi mai spun că spijină democraţia. Or, aici intervine partea dramatică. Oamenii mor crezând că îi va ajuta cineva să scape de tiranie.

Este o iluzie. Nu îi ajută nimni, absolut nimeni. Sunt singuri, înarmaţi doar cu voinţă şi speranţă. Iar inamicii lor, asupritorii, au arme de foc. Şi le folosesc. Şi nimeni nu-i ajută. Iar unii mor în van.

Am numărat până acum trei revoluţii, toate eşuate, pentru că cei liberi nu au primit ajutorul cuvenit, conform nomelor democratice pe care se presupune că ONU le apără. Au murit oameni în Burma, Moldova şi acum şi-n Iran. Şi nimeni nu va plăti pentru asta.

Din punctul meu de vedere ceea ce face SUA este o campanie de marketing criminală, vânzând nişte iluzii unor oameni care se sacrifică crezând în ajutoul ce nu va veni niciodată. Şi mă întreb cine e mai rău, cel ce vinde iluzia sau cel ce oferă realitatea unui totalitarism crunt?