Laşitatea intelectuală

[Să presupunem de dragul exemplului că eu aş fi intelectual.] Am învăţat să gândesc singur iar viaţa nu m-a învăţat să şi urlu din toţi rărunchii atunci când ceva mi se pare deplasat şi nelalocul lui. Şi nu sunt doar eu. Prea mulţi oameni valoroşi [Să presupunem de dragul exemplului că eu aş fi un om valoros.] au ales să tacă şi să se retragă în lumea lor, în timp ce non-valorile sunt promovate şi se auto-promovează.

Cred că aceasta este o boală socială acută, determinată de o anume laşitate intelectuală ce pare a avea un motto eminescian (Trăind în cercul vostru strâmt…). Or asta se simte în orice moment în starea naţiunii, pentru că tot mai puţine dintre valori mai ajung la televizor, sau în mass media, în general. Tot mai puţine valori aleg să vorbească libere despre ce ni se întâmplă. Şi asta doare, pentru că orice ţară are nevoie să-şi folosească valorile.

[Să presupunem de dragul exemplului că eu aş fi un om valoros.] Eu am învăţat că nu am dreptul să tac atunci când ceva rău se întâmplă. Dacă aş face-o parcă aş fi un fel de complice tacit iar eu nu vreau asta. Mi-e teamă, însă, că situaţia nu se va remedia prea curând, pentru că intelectualitatea a intrat într-un fel de inerţie, obişnuindu-se atât cu cenzura comunistă cât şi cu marketingul non-valorilor, specific al nostrului capitalism sălbatic.

[Să presupunem de dragul exemplului că eu aş fi un om valoros.] Aş vrea atât de mult să ne adunăm şi să punem, împreună, osul la treabă, să ducem ţara asta acolo unde trebuie să ajungă.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.