Legea demnității de a fi român
Fac niște spume cataclismice vizavi de sinistrații români din Japonia care s-au plâns că statul român le-a cerut o jumătate din valoarea biletului de avion până în țară.
Io, dacă eram ministrul de externe, îi trimiteam înapoi pe banii mei și-i lăsam acolo, să moară. Păi cum vine asta? Vii la mine acasă, îți ofer tot ce pot eu mai bun, dar tu nu ești mulțumit? Păi te scot afară din casă în șuturi, nu așa.
Sincer, m-aș fi așteptat ca niște oameni care au trăit într-o țară civilizată să se cizeleze un pic, mai ales dacă au stat acolo ani de zile. M-aș fi așteptat ca niște oameni care au văzut că ospitalitatea este un ritual să aibă modestia de a accepta că atât putem face. Io cred că se tăia capul în Japonia dacă erau un oaspete nesimțit, sincer.
Aici cred că ar trebui dată o lege a demnității de a fi român, lege care să fie enunțată de principiile de bun simț ale poporului român:
- nu mușca mâna care te hrănește;
- fii recunoscător față de gazdele tale;
- să fii umil atunci când ai nevoie de ajutor;
- desigur că mai sunt și alte asemenea.
Pare absurd, dar dacă bunul simț nu mai poate fi impus prin educație, atunci acesta trebuie impus prin lege. La fel s-a făcut și în multe alte cazuri în trecut, întrucât majoritatea legilor comerciale sau din Codul Familiei au apărut din cauza lipsei de bun simț, ajungându-se ca acesta să fie impus prin lege. Simplu.
Apoi, vizavi de hienele ingrate care s-au plâns că nu i-am putut ajuta cu tot ce-și doreau ei, nu din a noastră rea voință ci din a noastră sărăcie, unii oameni n-au mai fost în țară de zece, cincisprezece ani. Sincer, eu cred că, departe de a avea o gândire exagerat de progresistă, dreptul la cetățenie trebuie să expire dacă nu este folosit timp de zece ani.
Dacă, să zicem, cineva are o proprietate pe care o lasă cuiva în grijă, dar timp de zece ani nu intră pe acea proprietate manifestându-și, astfel, dreptul de proprietate, cel în folosința căruia aceasta a rămas poate, legal, să o revendice de la proprietar, în instanță. Sau, cel puțin, eu așa rețin.
No, fix pe același principiu, dacă timp de zece ani n-ai dat deloc prin România, înseamnă că n-ai considerat că mai ai legături strânse cu țara și cu cei lăsați în urmă și că, deci, te-ai înstrăinat suficient de mult încât să nu mai poți fi numit român. Adică, cel puțin la nivel de principiu, cetățenia română ar trebui să fie o proprietate care poate fi păstrată, lepădată sau pierdută. După caz.
Da, cred că cei care nu au dat prin țară de mai mult de zece ani trebuie să își piardă dreptul la cetățenia română. Pentru că cetățenia unui stat vine și cu obligații, nu doar cu drepturi. Iar una dintre obligații este să fii parte din viața cetății, într-o formă sau alta.
Dreptul la cetățenia română trebuie să expire dacă nu este folosit, fiindcă altfel o să ne umplem de cetățeni români care sunt români doar când au nevoie de ajutor și când le este rău, iar atunci când le este bine sunt libieni, japonezi sau eschimoși.
La bine și la rău n-ar trebui să fie doar niște cuvinte frumoase, ci un principiu al dreptului fundamental, după părerea mea. Ce părere aveți despre asta? Am eu o gândire excesiv de progresistă?
Am vrut sa scriu si eu pe blog. Altă diferenţă.
Ăştia se plâng că statul nu le dă să vină acasă.
Japonezu pune la bătaie restaurantul, ca oamenii să meargă să mânce gratis.
P.S Io cred că s+au dus acolo să aibă o viaţă mai bună, şi cred că au avut, şi pun pariu că ăia dacă îi controlezi la conturi, au ceva mulţi bani, dar sunt avari. Eu cred că au auzit că statul român i-ar să vină în ţară şi s-au hotărât să îşi revadă familiile pe banii statului român, pot să pun pariu că se vor întoarce acolo în curând.
Da, am văzut și eu că japonezii au coloană și încearcă să se ajute între ei. Sigur, sunt și excepții, nu zic nu, dar majoritatea este formată din oameni, spre deosebire de năprâcile astea oportuniste și fără niciun fel de coloană vertebrală. Numai în șuturi i-aș ține până în Tokyo.
Hai ca nu-i chiar asa, faza asta îmi aduce aminte de bancul cu ajutorul nesolicitat 😛
Noi suntem campioni la ajutoare de genul, câte ca.aturi nu se bagă ca ajutoare deși nu trebuie, multe nefiind nici măcar nu sunt solicitate?
Cum sa nu faci ceva pe ceva pe obligații la prostii de astea, cine le cere?
Reiese ca dreptul tău e sa te fenteze statul si trebuie sa zici si merci 🙂 o ..aia
Nu sunt sigur că înțeleg. 🙁 Poți, te rog, să elaborezi? Ajutorul a fost solicitat.
Oho …sunt multe, prea multe.
Bugetarii, pentru ce primesc ajutor în bani pentru haine?
Cine o fi cerut-o ca eu n-am auzit nimic plus ca nu vad nici un motiv.
Nu pentru haine de lucru, …pentru venit la lucru 🙂 luna de luna li se da un ajutor in bani cam un salariu mediu, tine cont ..sunt în afara de banii pentru ținuta de lucru.
La școli, laptele si cornul deși a ajuns minge de fotbal unii vor sa mai bage ajutoare, pe la mine intraseră pana și cu miere de albine 😛
Primăriile oferă și ele alte soiuri de ajutoare generoase.
Mamele primesc haine ptr nou născuți deși sunt niște cârpe supraevaluate, sa vezi numai cum stau munți de haine prin camere.
Pensionarii nu lipsesc nici ei.
Religia în școli, etc samd …cine cere asemenea ajutoare?
Se bagă unii în seama pe pielea ta?
Da, se bagă în seamă. 🙁 Acum am înțeles ce și cum e cu unele ajutoare. Totuși, eu nu înțeleg ce-i cu ajutoarele pentru haine. De banii ăia se pot lua destule haine decente…
daca tereferi la bugetari nici nu era cazul, crezi ca ei își cumpără haine?
luna de luna? ..hai sa fim realiști, nu poți sa-ti cumperi câte un costum în fiecare luna.
Nici nu-si cumpără, iau banii si atat, cineva a băgat șmecheria cu ajutorul si merge.
Cine sa comenteze? tot ei ? 🙂
Risipă, nu știu să-i spun altfel.
si apoi sa-mi trântească ca trebuie sa fiu roman sa le plătesc prostiile prin datoria de „onoare” de a fi roman ce trebuie .. sa suporte ?
Eehhehe :))
A fi român nu înseamnă a trebui să suporți toate mizeriile. Din păcate, suntem, o nație blajină.
Ce risipa, e hoție, de fiecare data când se da vreun ajutor cineva musai trebuie sa încropească vreo afacere sau sa sugă niște bani de la stat, de parca la statul asta cade din cer. Cu mare onoare încă ..
Ala nu e ajutor, mie mi s-a cam acrit de ajutoare ce mereu trebuie sa le suport și mai mereu sunt smecherii aruncate pe motive de neam, glorie și alte matrapazlâcuri ce nu-și dovedesc utilitatea.
Ce sa mai vorbim de ajutoare aruncate pe sedii pompoase, aparaturi ce nici măcar nu le folosesc, utilități ce nu sunt necesare… tii … câte nu sunt
nu destul ca fura, mai sunt și grandomani pe deasupra creând obiective naționale de domeniul fantasticului, cum sa nu te enervezi.
pas .. sau pa și pusi 🙂 in p ml
Da, hoție este termenul corect.
Si-apoi cică sa educi romanii sa fie democrați corecți și muncitori ..ahaa
Bâte și pumni în cap…
au atata timp in Japonia si nu pot sa se adapteze conditiilor din Romania, sau au uitat de unde au plecat, ce pretentii au si ei.
Irelevant, câtă vreme nu sunt recunoscători pentru ceea ce au primit.
Poti sa stai si o viata intr-o tara civilizata cu oameni ospitalieri si cu bun simt atata timp cat tu ai crescut si ai invatat cum sa fi nesimtit din toate punctele de vedere. Eu una nu faceam urat, imi plateam singura biletul numai sa nu mor. Nu aveam nevoie de banii statului.
Da, așa se pare. Cei șapte ani de-acasă odată pierduși, sunt pierduți pe veci. 🙁