Mă deprimă unele chestii

Mă supără pe mine nişte treburi despre care simt nevoia să vă vorbesc, pentru că altfel explodez de revoltă. Un articol oarecum nepotrivit pentru o după-amiază de Duminică. Dacă mergea netul puneam ceva drăguţ pe YouTube, dar aşa…

Am o problemă. Mă deprimă nesimţirea şi injustiţia.

  • Mă deprimă să văd cum oameni periculoşi sunt eliberaţi de judecători din motive stupide iar apoi recidivează. Mă depimă să văd că judecătorii sunt deaspura legii.
  • Mă deprimă să văd cum diverşi indivizi incestuoşi sunt rugaţi să nu mai facă prosii şi eliberaţi pe cuvântul lor de onoare, onoare atât de sublimă că lipseşte cu desăvârşire.
  • Mă deprimă să văd că cei care au adus ţara în halul ăsta se plâng cel mai tare.
  • Mă deprimă să văd copii chinuiţi în familii de 7 – 8 – 10 persoane şi fără vreo sursă palpabilă de venit. Mă deprimă să văd că statul în loc să încurajeze evoluţia indivizilor săraci spre mai mult şi mai bine, prin şcoală şi educaţie, el (statul) încă încurajează cerşetoria şi miloaga (să ni se dea şi să ni se facă).
  • Mă deprimă să văd că încă o mare parte a populaţiei nu a învăţat să gândească pentru ea. Probabil pentru că educaţia comunistă nu avea rolul de a crea indivizi educaţi (deci liberi) ci doar indivizi capabili să facă şaibe sau maşini, dar nu cutură, curente ştiinţifice sau sociale, etc.
  • Şi mă deprimă să văd oameni care-l regretă pe Ceauşescu. Admit faptul că unele treburi erau mai OK atunci, dar majoritatea erau atât de rele încât şi acum plătim preţul comunismului. Mă deprimă, sincer.
  • Mă deprimă şi mă revoltă faptul că în România nu este justiţie.

Singurul lucru care mă bucură este să văd cum generaţia tânără, generaţia mea, încearcă să se ridice peste ceea ce ne-a fost promis de înaintaşii noştri. Nu pensionarii o duc cel mai rău, ci tinerii. Da, noi, aşa zisa generaţie de sacrificiu, ăia pe care s-au făcut diverse experimente sociale. Ăia care îngheţam pe băncile şcolii după revoluţie şi mulţi ani după aceea, ăia care încercam să găsim o soluţie de compromis între visul american şi tradiţiile româneşti, ăia care nu ne-am lăsat doborâţi de obstacole sau de cutumele societăţii.

Mă bucură să văd din ce în ce mai mulţi oameni care spun: câtă vreme educaţia din Româna este gratuită nu ai dreptul să te plângi. Pentru că educaţia este cheia succesului, deşi sunt unii care pretind altceva. Educaţia înseamnă libertate iar libertatea înseamnă succes, la fel cum pârnaia înseamnă eşec.

Ce încerc eu să spun este că mă deprimă bătrânii care regretă nenorocitul de comunism pe când tinerii îmi dau speranţă.

12 Comentarii

  1. TNH 01 februarie 2009 la 15:19 - Raspunde

    Inca se mai ingheata pe bancile scolii, generatia de sacrificiu e o realitate continua. Cei care il regreta pe Ceausescu ar trebui tinuti in frig, fara apa, cu painea, uleiul si zaharul pe cartela, cu lumina de la lumanare si trimisi in excursii la canal.
    In cativa ani o sa ne scapam de ei, dar ma tem ca ideile lor au prins radacini si in mintile urmasilor lor.
    Da, stiu, as fi un excelent dictator. 👿

  2. skywalker 01 februarie 2009 la 19:36 - Raspunde

    mdaa… vad ca la filosofie esti foarte bun! Bravo! felicitari!
    atit de bun esti incit te contrazici singur! ha ha ha 😛 :unsure: :woohoo: :huh: :whistle: 😉 :s ❗ ❗ ❗

    • Robin Molnar 05 februarie 2009 la 14:04 - Raspunde

      😆 Bun, cu ce anume m-am contrazis? 😆

      • skywalker 07 februarie 2009 la 09:20 - Raspunde

        uite aici, la punctele acestea doua: \”# Mă deprimă să văd că statul în loc să încurajeze evoluţia indivizilor săraci spre mai mult şi mai bine, prin şcoală şi educaţie, el (statul) încă încurajează cerşetoria şi miloaga (să ni se dea şi să ni se facă).
        # Mă deprimă să văd că încă o mare parte a populaţiei nu a învăţat să gândească pentru ea.\”
        pai hotaraste-te odata mai Robin, ce vrei, ori sa ne dea statul, ori sa gindim noi pentru noi si sa ne descurcam singuri? sunt doua chestii total diferite, deci astept un raspuns edificator! ms

        • Robin Molnar 07 februarie 2009 la 11:59 - Raspunde

          😆 Nu e nicio contradicţie sau n-o văd eu… 😀 Io vreau aşa: prin educaţia oferită de staz să ajungă toţi indivizii să gândească pentru ei înşişi. 😀

          • Anonim 10 februarie 2009 la 23:50 -

            daca nu vezi contradictia de principii in care te-ai bagat inseamna ca esti idiot, fara suparare 🙁

          • Robin Molnar 11 februarie 2009 la 06:30 -

            😆 Dacă nu vezi căile de ieşire din paradox eşti idiot, tot fără supărare desigur. 😉

          • Anonim 11 februarie 2009 la 18:15 -

            thuamnee robintel, cit de tembel poti fi!!! si o mai si arzi aiurea in treburi politice si filosofii aberante… daca tot vrei sa pari interesant, sau nu stiu… un cunoscator in domeniul acesta macar citeste si tu niste carti mai intii… un sfat prietenesc, sincer iti zic.

          • Robin Molnar 11 februarie 2009 la 19:52 -

            [quote]Io vreau aşa: prin educaţia oferită de stat să ajungă toţi indivizii să gândească pentru ei
            înşişi.[/quote] Ce nu e clar? 😀

  3. underthebridge 02 februarie 2009 la 09:18 - Raspunde

    educatia vine in primul si in primul rand de acasa. daca acasa nu ai parte de o educatie buna,(cei 7 ani de acasa)nu o poti primi in nici o scoala. ceea ce te invata parintii cand esti copil, nu te poate invata nimeni. de acasa trebuie sa sti cum sa te comporti in societate, ce e bine si ce e rau, cum sa fi om.
    si multi au omis sa isi invete copii chestiile astea elementare.

    • Robin Molnar 05 februarie 2009 la 14:05 - Raspunde

      😆 Pîi nici pe ei nu i-a învăţat nimeni… 😆

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Robintel
Despre Politica de Confidențialitate

Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.

Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.

Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.

Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.