Maturizați-vă, fetelor
Ieri în pauza de masă am coborât să mănânc la restaurantul din clădire. Vremea era prea mohorâtă și n-aveam chef să mai vin până acasă, deși îmi gătisem câte ceva, de cu seară. Plus că eram și foarte obosit.
Așa că intru în restaurantul cel aglomerat, două colege tocmai se ridicau să plece, iar ocup eu masa lor. Aștept liniștit să vină să mi se ia comanda și vegetez. Vegetez ascultând, adică. După cum spuneam, eram în stadiul de aproape legumă.
Și, no, la un moment dat, la o masă de lângă mie, începe să se vorbească despre copii. Fetele, cam de-o vârstă cu mine, spuneau că nu vor copii, folosind argumente de genul: o să mă îngraș, cu cine îl las dacă vreau să merg undeva. Și alte asemenea.
N-am putut să nu remarc faptul că dacă un bărbat ar spune că nu vrea copii pentru că nu mai poate să iasă la o bere cu băieții, sau la pescuit, sau la fotbal, și ar fi spus că nu vrea copii pentru că nu mai poate să se distreze, fetele l-ar fi taxat imediat, spunându-i să se maturizeze…
În fine, fiecare decide pentru el. Personal, vreau copii. Doi. Voi? Cum stați? Vreți, aveți, nu vreți?
Şi eu vreau, dar să fie gata făcuţi. :want:
=D La chestia asta nu m-am gândit. =D
Si da si nu. Nu vreau pentru ca sunt o responsabilitate enorma si nu stiu daca o sa ajung la nivelul ala. Plus ca ar fi cam …inuman sa ii fac si sa nu le ofer traiul decent de care orice fiinta umana are nevoie.
Vreau copii pentru ca mi se par cel mai frumos dar pe care il poate primi o femeie.
Si as vrea 2 =D
=D Ce frumos vorbești! =D
Nu. Sunt absolut sigura ca n-o sa am niciodata copii. Nu mi-am dorit decat poate atunci cand eram foarte mica. Dar de cel putin 15 ani sigur n-mi doresc. Acum 5 ani mi se spunea ca o sa-mi schimb parerea dupa ce vor mai trece 5 ani. Au trecut. Si nu m-am razgandit. Nu imi doresc copii. Din multe motive si printre ele se numara si cele ale fetelor pe care le-ai auzit in restaurant.
=D Păi no, este o preferință personală. =D
Stiu stiu :shy:
Eu, în ultima vreme, mă cam lovesc de tipe pe care încep să le aud că își doresc copii și mă enervează asta! În ultimii ~24 de ani simt că nu am putut face doar ce mi-a plăcut cu adevărat pentru că eram prea ocupat să fac ce impune traiul în societate. Acum societatea începe să-mi impună faptul că e o idee bună să ai copii, că trebuie \”perpetuată specia\” că rahat pe gheață. Nu mă interesează. Instinctele mele-mi spun să-mi văd de viața mea și să îmi folosesc timpul liber pentru a-mi măcina neuronii cu științele exacte, lucru care surprinzător îmi place, și în nici un caz să îmi pierd vremea reducându-mi IQ-ul la cel al unui copil (cel puțin 18 ani) doar de dragul de a mă alinia la standardele altora.
Partea amuzantă e că majoritatea tipelor sunt îndoctrinate de părinți să creadă că sarcina și crescutul copiilor sunt niște chestii foarte simple, chiar dacă meseria îți impune să muncești 8 ore pe zi și, după perioada de x ani de concediu de maternitate să îți crească o doică plodu\’. A dracu\’ să fiu și să mă trăznească acu\’ în fața calculatorului dacă oi permite vreodată unei persoane străine să-mi crească propriul copil. Da, sunt perfect conștient că meseria mea va necesita cel puțin 8 ore pe zi de atenție tot restul vieții (exceptând weekend-urile, de obicei) și sunt împăcat cu gândul ăsta, chiar dacă înseamnă să renunț la unele chestii.
Și nu, nu mor de frică că voi ajunge bătrân și neajutorat și-mi voi plânge de milă că n-are cine să mă ajute.
PS: Sunt complet de acord cu @brontozaurel. Chiar mă bucură să constat că mai sunt fete care nu-și doresc copii, ca altfel ar fi prea goală lumea asta.