Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
Iti spun eu ca fata,nu mai stau de 7ani in acelasi oras cu parintii. Avem o relatie foarte buna, ne iubim, insa e mai bine sa ne vedem rarut si cateva zile sunt suficiente.
Nu le-a creat probleme pana la varsta asta, insa de ar fi sa stau cu ai mei acuma si sa nu dorm acasa … cred ca mi-ar pune niste intrebari… :s Nu cred ca ar putea sa-mi impuna sa nu plec de acasa, insa sigur m-ar \”toca\” cu morala si intrebari :). [b]Deci fii intelegator[/b] 🙂 Ca de la un moment dat ti-e greu sa mai auzi morala aia si reprosurile degeaba 🙂 si actionezi in consecinta.
Da, este şi acesta un punct de vedere pe care nu-l aveam.
Sunt in aceeasi situatie ca si puiutu.
Daca vorbesc cu ei la telefon si am muzica pornita imediat sar si ma intreaba \”unde esti?\” Daca sunt in oras dupa 9 seara si le spun asta imediat sar cu gura ca e tarziu si ar trebui sa fiu acasa. Daca se intampla sa nu dorm acasa nici nu le mai spun ca nici nu vreau sa-mi imaginez ce iese.
😆 Interesant. Nu ştiu ce să spun, sau dacă este vreo soluţie. 😆
eu am avut mereu reguli: sa ii anunt pe unde plec, sa intru in casa cand se insereaza sau la 10 cel tarziu. Nu ma deranja.
Acum am ajuns sa fiu o persoana foarte punctuala: nu inarzii pentru ca stiam atunci ce patesc daca intarziam [teoria chibritului pentru cateva minute- si sincera sa fiu nu aveam nici timp si nici chef de asta] asa ca preferam sa ajung la timp.
cat de sunatul in timpul facultatii cu: unde esti, cand vii, cu cine esti si tot asa…i-am invatat sa nu ma mai intrebe. pentru simplul motiv ca deja nu mai aveam doi ani si stiam foarte bine ce si cum sa fac 😀
Paaarents :)))
😆 Întâi părinţii îşi educă copiii. Apoi vine un moment în viaţă când şi copiii trebuie să îşi educe părinţii. 😉 Tu ai aflat asta deja. 😉
am avut si un foarte mare noroc sa am niste parinti intelegatori. asta depinde in mare parte si de ei…ca daca is batuti in cap degeaba le explici tu. trebuie sa invete si ei de la tine, asa cum si tu ai invatat de la ei 😀
😆 Da, şi noi avem noroc de părinţi rezonabili. 😆