8 Comentarii

  1. puiutu 12 octombrie 2009 la 15:30 - Raspunde

    Iti spun eu ca fata,nu mai stau de 7ani in acelasi oras cu parintii. Avem o relatie foarte buna, ne iubim, insa e mai bine sa ne vedem rarut si cateva zile sunt suficiente.

    Nu le-a creat probleme pana la varsta asta, insa de ar fi sa stau cu ai mei acuma si sa nu dorm acasa … cred ca mi-ar pune niste intrebari… :s Nu cred ca ar putea sa-mi impuna sa nu plec de acasa, insa sigur m-ar \”toca\” cu morala si intrebari :). [b]Deci fii intelegator[/b] 🙂 Ca de la un moment dat ti-e greu sa mai auzi morala aia si reprosurile degeaba 🙂 si actionezi in consecinta.

    • Robin Molnar 12 octombrie 2009 la 20:05 - Raspunde

      Da, este şi acesta un punct de vedere pe care nu-l aveam.

  2. Ana 12 octombrie 2009 la 20:20 - Raspunde

    Sunt in aceeasi situatie ca si puiutu.

    Daca vorbesc cu ei la telefon si am muzica pornita imediat sar si ma intreaba \”unde esti?\” Daca sunt in oras dupa 9 seara si le spun asta imediat sar cu gura ca e tarziu si ar trebui sa fiu acasa. Daca se intampla sa nu dorm acasa nici nu le mai spun ca nici nu vreau sa-mi imaginez ce iese.

    • Robin Molnar 12 octombrie 2009 la 20:26 - Raspunde

      😆 Interesant. Nu ştiu ce să spun, sau dacă este vreo soluţie. 😆

  3. ciresica 13 octombrie 2009 la 08:02 - Raspunde

    eu am avut mereu reguli: sa ii anunt pe unde plec, sa intru in casa cand se insereaza sau la 10 cel tarziu. Nu ma deranja.
    Acum am ajuns sa fiu o persoana foarte punctuala: nu inarzii pentru ca stiam atunci ce patesc daca intarziam [teoria chibritului pentru cateva minute- si sincera sa fiu nu aveam nici timp si nici chef de asta] asa ca preferam sa ajung la timp.
    cat de sunatul in timpul facultatii cu: unde esti, cand vii, cu cine esti si tot asa…i-am invatat sa nu ma mai intrebe. pentru simplul motiv ca deja nu mai aveam doi ani si stiam foarte bine ce si cum sa fac 😀
    Paaarents :)))

    • Robin Molnar 13 octombrie 2009 la 08:24 - Raspunde

      😆 Întâi părinţii îşi educă copiii. Apoi vine un moment în viaţă când şi copiii trebuie să îşi educe părinţii. 😉 Tu ai aflat asta deja. 😉

  4. ciresica 13 octombrie 2009 la 08:33 - Raspunde

    am avut si un foarte mare noroc sa am niste parinti intelegatori. asta depinde in mare parte si de ei…ca daca is batuti in cap degeaba le explici tu. trebuie sa invete si ei de la tine, asa cum si tu ai invatat de la ei 😀

    • Robin Molnar 13 octombrie 2009 la 08:40 - Raspunde

      😆 Da, şi noi avem noroc de părinţi rezonabili. 😆

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.