Prin faptul că cere ca Parlamentul să se pronunțe cu privire la cine trebuie să reprezinte România la summit-ul UE de săptămâna viitoare, Ponta se dă un pic la democrația asta tinerică și cu țâțele fragede.

În primul rând, pentru că, citind din constituție, aflăm asta:

ARTICOLUL 80
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

Respectiv că:

ARTICOLUL 91
(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului […]

Mai mult, Constituția ne dă și o ierarhie clară:

ARTICOLUL 87
(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

Din ce cauză se întâmplă aceasta? Pentru că un președinte poate fi tiran. Dar și pentru că și un premier, având funcție executivă, nu ornamentală ca a președintelui, poate fi tiran. De exemplu, pentru că Guvernul în cârdășie cu Parlamentul pot concepe legi antiprezidențiale, și invers.

Revenind al chestiunea curentă, cererea lui Victor Ponta ca reprezentativitatea României la UE să fie tranșată de Parlamentul unde USL are majoritate este atât abuzivă și nesimțită cât și neconstituțională.

Oare de ce a făcând Ponta una neconstituțională ca asta? Și oare câți sunt destul de inteligenți pentru a pricepe că faza asta este exact ca în 1947, când comuniștii bolșevici au venit să ne scape de tirania regelui Mihai I?