ROM, o Românie de ciocolată de la 1964

Ăștia de la Kraft Cadbury (voi vă dați seama?!?, acum 50 de ani era omor pentru coicolata lor în România), că era doar câte un baton la 1 milion de locuitori, sau cine produce acum batonul de ciocolată ROM, au făcut-o mișto de tot. Dar mișto de tot. Adică, admit, inițial am fost atât de supărat pe schimbarea ambalajului încât am jurat să boicotez produsul. Cum adică, frate, să ne fure ăștia ciocolata?

Vă dați seama că am prins și vremurile alea blestemate de dinainte de 2000, precum și vremurile alea nenorocite de dinainte de 1989. ROM e ciocolata mea. Nu Lyon, no Bounty, nu nimic. Ci ROM. Păi, pe cuvânt, sunt client fidel, cum să nu savurez un produs care, orice s-ar spune, are calitatea de a fi rămas intact aproape o jumătate de secol.

De fapt, ROM este unul dintre puține lucruri care ne-au ieșit bine din prima, ca popor. Printre altele, secolul trecut am fost o nație măreață și, pe lângă greșelile inerente unei societăți tinere, am făcut cea mai tare reformă agrară (1919), a avut cea mai liberală constituție (1938), a purtat niște victorii militare imposibile (Mărăști, Mărășești și Oituz). Cu alte cuvinte, ROM este una dintre minunile neamului, după părerea mea.

În timp m-am săturat de diverse feluri de mâncare, dar de ROM nu m-am putut sătura niciodată. Pentru că ROM este partea dulce din mine.

Cât despre reclame ce pot spune? Am văzut și eu noile batoane. Ținând cont că le-am văzut și în magazinele mici, care nu achiziționează prea multă marfă de acest gen, tind să cred că a fost o chestie orchestrată de producător.

7 Comentarii

  1. Ana 12 octombrie 2010 la 03:24 - Raspunde

    De vineri au revenit la ambalajul vechi.

    Cadbury acum sunt detinuti de Kraft. De pe 9 septembrie anul trecut.

    Eu m-am nascut in ’84, dar nu tin minte sa fi vazut vreodata ciocolata ROM inainte de sfarsitul anilor ’90 (’98-’99 parca).

    Nu o cumpar des (eu nu cumpar absolut nici o ciocolata mai des de 2 ori pe an si asta in cazul celor care mi se par absolut orgasmice… pentru ca vreau sa "experimentez" mereu cu chestii noi), desi si mie mi se pare o ciocolata buna in comparatie cu multe din ciocolatele produse la noi. Si clar mi se pare peste mizerii de genul Snickers, Bounty, Lion, etc. – astea din punctul meu de vedere nici nu sunt ciocolate. Bounty e un baton de cocos invelit in ciocolata, nu e ciocolata. Lion e napolitana cu caramel deasupra si toata chestia asta e invelita in ciocolata, dar e vorba doar de un invelis, nu e baton de ciocolata. Snickers mi s-a parut cea mai gretoasa dintre toate chestiile de genul asta (na, am fost curioasa sa incerc… si dupa ce am incercat, mi-am zis "never again!"), e o pasta de arahide cu caramel deasupra si bucati de arahide; la fel, toata chestia asta invelita in ciocolata, insa asta e departe de a ma face sa consider ca e un baton de ciocolata.

    Cum n-o cumpar des (am cumparat-o ultima data pe 23 august, asta stiu pentru ca am cautat acum poza pe care i-am facut-o, in varianta tableta de 100g, pentru ca era un format nou si eram curioasa sa stiu ce e sub ambalaj… dar inainte de asta trecusera ani buni de ultima data cand am luat-o), nu prea aveam ce sa boicotez, dar sincer, imi intorcea stomacul pe dos s-o vad in ambalajul ala in hipermarket. Desi marturisesc ca acum sunt curioasa sa vad daca sub ambalajul cu steagul american pe ciocolata scrie tot BUCURESTI 🙂

    • Robin Molnar 12 octombrie 2010 la 09:39 - Raspunde

      =D Păi ca să ai acces la ROM înainte de 1989 trebuia să ai pile la magazin, mari, nu așa. =D Noi mai prindeam, odată la un an sau doi. =D

      • Ana 13 octombrie 2010 la 03:45 - Raspunde

        Pai eu nu tin minte sa ma fi intalnit cu ea aproape un intreg deceniu DUPA ’89.

  2. xtall 12 octombrie 2010 la 09:55 - Raspunde

    Nu e chiar asa, in 84 inca erau la discreţie prin Constanta, le-am găsit cu totul întâmplător.
    Începuseră sa fie pe cale de dispariţie dar prin 80 fuseseră engros prin toate oraşele.

    • Robin Molnar 12 octombrie 2010 la 22:59 - Raspunde

      =) În Petroșani nu prea țin minte. Poate eram prea tânăr. =)

  3. xtall 12 octombrie 2010 la 23:27 - Raspunde

    Tin minte bine, e legat de ceva mai special =) in aprilie 84, într-o duminica, am cumpărat din Costineşti, ciocolata ROM la discretie.
    La noi începuse să nu se mai găsească, dar fusese şi la noi din plin, avusese o perioada de glorie când era pe toate drumurile. Cam asa se întâmpla cu toate produsele romaneşti, scoteau ceva de erau pline rafturile de ele vreun an, doi, iar după o vreme nu mai găseai.
    Acolo era chiar la tarabe, de alea de sticla vechi, cum erau odată, afara.

    • Robin Molnar 12 octombrie 2010 la 23:36 - Raspunde

      =D Cred că îmi amintesc tarabele acelea, aveau o sticlă albastră cu un fel de plasă metalică în sticla respectivă. =D

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.