Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
De vineri au revenit la ambalajul vechi.
Cadbury acum sunt detinuti de Kraft. De pe 9 septembrie anul trecut.
Eu m-am nascut in ’84, dar nu tin minte sa fi vazut vreodata ciocolata ROM inainte de sfarsitul anilor ’90 (’98-’99 parca).
Nu o cumpar des (eu nu cumpar absolut nici o ciocolata mai des de 2 ori pe an si asta in cazul celor care mi se par absolut orgasmice… pentru ca vreau sa "experimentez" mereu cu chestii noi), desi si mie mi se pare o ciocolata buna in comparatie cu multe din ciocolatele produse la noi. Si clar mi se pare peste mizerii de genul Snickers, Bounty, Lion, etc. – astea din punctul meu de vedere nici nu sunt ciocolate. Bounty e un baton de cocos invelit in ciocolata, nu e ciocolata. Lion e napolitana cu caramel deasupra si toata chestia asta e invelita in ciocolata, dar e vorba doar de un invelis, nu e baton de ciocolata. Snickers mi s-a parut cea mai gretoasa dintre toate chestiile de genul asta (na, am fost curioasa sa incerc… si dupa ce am incercat, mi-am zis "never again!"), e o pasta de arahide cu caramel deasupra si bucati de arahide; la fel, toata chestia asta invelita in ciocolata, insa asta e departe de a ma face sa consider ca e un baton de ciocolata.
Cum n-o cumpar des (am cumparat-o ultima data pe 23 august, asta stiu pentru ca am cautat acum poza pe care i-am facut-o, in varianta tableta de 100g, pentru ca era un format nou si eram curioasa sa stiu ce e sub ambalaj… dar inainte de asta trecusera ani buni de ultima data cand am luat-o), nu prea aveam ce sa boicotez, dar sincer, imi intorcea stomacul pe dos s-o vad in ambalajul ala in hipermarket. Desi marturisesc ca acum sunt curioasa sa vad daca sub ambalajul cu steagul american pe ciocolata scrie tot BUCURESTI 🙂
=D Păi ca să ai acces la ROM înainte de 1989 trebuia să ai pile la magazin, mari, nu așa. =D Noi mai prindeam, odată la un an sau doi. =D
Pai eu nu tin minte sa ma fi intalnit cu ea aproape un intreg deceniu DUPA ’89.
Nu e chiar asa, in 84 inca erau la discreţie prin Constanta, le-am găsit cu totul întâmplător.
Începuseră sa fie pe cale de dispariţie dar prin 80 fuseseră engros prin toate oraşele.
=) În Petroșani nu prea țin minte. Poate eram prea tânăr. =)
Tin minte bine, e legat de ceva mai special =) in aprilie 84, într-o duminica, am cumpărat din Costineşti, ciocolata ROM la discretie.
La noi începuse să nu se mai găsească, dar fusese şi la noi din plin, avusese o perioada de glorie când era pe toate drumurile. Cam asa se întâmpla cu toate produsele romaneşti, scoteau ceva de erau pline rafturile de ele vreun an, doi, iar după o vreme nu mai găseai.
Acolo era chiar la tarabe, de alea de sticla vechi, cum erau odată, afara.
=D Cred că îmi amintesc tarabele acelea, aveau o sticlă albastră cu un fel de plasă metalică în sticla respectivă. =D