În legătură cu articolul de la Arhi de pe blog ce conţine un film cu imagini şocante în care nişte oameni sunt arşi de vii pentru vrăjitorie pot spune doar atât: în principiu suntem la fel, noi şi ei. Da, ştiu că sună revoltător, dar…

Urmărind comentariile de la acel articol, inclusiv ale mele, admit faptul că forma lor generală era:

Să-i bombardăm pe nenorociţi. Să-i ardem. Să moară.

Da, inclusiv eu am spus că merită o bombă atomică. Apoi m-am gândit la justificarea gândului meu şi am ajus la o concluzie cel puţin îngrijorătoare:

Când nişte indivizi au făcut ceva şocant, extrem de reprobabil şi care este în opoziţie vădită cu principiile şi cu cultura noastră, eu, printre alţii, am propus să-i ardem, într-o formă sau alta.

Or exact aici este partea îngrijorătoare, aşa au gândit şi ăia de le-au dat foc:

Vrăjitorii au făcut ceva în opoziţie cu cultura şi principiile noastre şi meritau arşi de vii.

Ceea că mă face să trag concluzia logică că nu suntem chiar aşa de diferiţi şi că, în principiu, avem cam aceleaşi idei. Desigur, ei le şi aplică, spre deosebire de noi. Dar nu ştiu cât de multă consolare morală ne oferă asta. Oricum, mă întreb cât de evoluaţi suntem ca specie, că din ce văd eu…

Oricum, nu regret că am gândit despre ei că trebuie să moară, mi se pare justificat şi , oricum, nu asta vreau să evidenţiez, ci, repet, faptul că, în principiu, gândim la fel. Cred că, uneori, justificarea unui act reprobabil ţine şi de care parte a lamei cuţitului te aflii.

Am nevoie, totuşi, să fiu contrazis.