Cum recunoști un idiot care n-ar trebui să mai voteze? Este omul care susține sus și tare idea conform căreia comunismul a fost bun pentru că România și-a plătit în totalitate datoria externă. Niciun astfel de cretin nu merge mai departe pe firul ideii, spre a-i și contempla efectele.

Poate este adevărat, România și-a plătit datoria externă. Pe de altă parte, oricum nu ne mai credita nimeni. Este precum papuașii care trăiesc pe lângă ghena de gunoi: sunt liberi, n-au datorii, nu sunt slugile nimănui, dar nici n-au de niciunele și trebuie să se mulțumească doar cu ceea ce au.

Apoi, progresul tehnologic este realizat prin îndatorare: tu îmi vinzi mie tehnologie modernă, cu care să-mi echipez fabricile, iar eu ți-o plătesc în X rate. Mă rog, acesta este mersul macroeconomiei normale la cap. Dar la noi n-a fost o construcție normală la cap.

În 1969, când oamenii mergeau pe Lună, sau mergeau în spațiu, sau lansau sateliți de telecomunicații, cea mai mare realizare tehnică a socialismului românesc era o mașină de spălat manuală, cu uscător auxiliar, pentru că era prea complicat să o faci automată, iar noi nu aveam tehnologia.

Bine, sunt și teorii cretine care spun că oamenii n-au ajuns pe lună. Sau, cel puțin, nu atunci, așa că luăm alt exemplu: în 1966, pe când ne rugam de străini să ne vândă o licență de producție pentru autoturisme, recordul de viteză pentru o mașină ce se deplasează pe sol era de 955 de Km/h. Aproape o mie de kilometri pe oră băgau unii cu mașinile produse în garaj, noi nu puteam nici 10, că nu produceam, de breji și de deștepți ce eram.

Să vă mai dau alt exemplu, precum mașina de spălat vase? Sau cutia automată? Sau – elementar! – apa caldă menajeră?

Da, România și-a plătit datoriile, iar în schimbul acestei acțiuni s-a ales cu o industrie neperformantă – că partidul n-a investit în ea să fie performantă – cu produse bune, dar învechite tehnologic cel puțin cu zece ani (stați fraierilor la coadă la televizoare alb-negru și băgați ca MIG-ul să fiți fruntași ca să aveți dreptul de a sta la coadă, nemții își luau televizoare color de hă-hă-hă!) și cu o prăbușire excesivă a calității bunurilor și serviciilor oferite către populația: apa caldă era mai rece, mâncarea era mai puțină și mai proastă…

Partidul Comunist n-a decis el, de capul lui, că cel mai bine pentru România ar fi fost să-și plătească datoriile. Pur și simplu, după criza petrolului din 1973-1979, economia mondială a suferit o schimbare prin care nu orice stat condus de orice agarici putea să se împrumute, iar efectele au fost imediate: România s-a putut împrumuta din ce în ce mai puțin și din ce în ce mai scump, până când nu a mai fost deloc rentabil să se împrumute.

De aia zic, să nu ne batem cu cărămida-n piept c-am făcut și c-am dres, că nu este cazul: ne-am dat cu tesla-n ouă și ne-am tăiat singuri craca, aspect  care nu este – în niciun caz – un motiv de mândrie. Din contră, mai bine eram noi proști ca japonezii, ca austriecii și ca nemții și făceam tot posibilul să ne îndatorăm ca să avem. Așa, am plătit și ce nu aveam. Ca ăia de iau o bere la preț de două.

Pe de altă pare, tot mai des mi se întâmplă să aud din Rusia fix ideea asta, că Putin este un conducător bun, pentru că a plătit datoria externă a Rusiei. Și-atunci tac chitit, mergând pe principiul: – Când inamicul greșește, să nu-l întrerupi.

În fine, noi – oare – ne-am învățat lecția?