Stimate domnule Ion Iliescu,

Cu nesfarsita mahnire constat ca nu v-ati retras din viata publica, asa cum ii sade bine unui pensionar sarac si cinstit.

Va rog sa intelegeti ca mi se pare ciudata atitudinea Dvs. de a incerca sa schimbati tara, folosind un blog, atata vreme cat ati avut fraiele tarii timp de 1 deceniu. De ce tocmai asa? Si de ce acum?

Nu va este teama ca, in cele din urma, mecanismul construit de Dvs. va va lasa balta, la fel cum a facut si „copilul” Dvs. PSD-ul?

Stiu ca imi veti ierta indiscretiile, la fel cum l-ati iertat si pe bunul dumneavoastra dusman, domnul Miron Cozma. Poate chiar imi veti multumi pentru inaltul spirit civic de care dau dovada. In fond, niste cuvinte pe un blog oarecare dor mai putin decat niste bate in cap date unor oameni nevinovati, fara legatura directa cu Dvs.

Sa nu va surprinda atitudinea mea ingrata, domnule Ion Iliescu. Stiu ca ati facut si multe lucruri bune pentru tara, insa, vedeti dumneavoastra, nu-mi pot aminti exact ce anume ati facut bun.

Stiu, ati liberalizat preturile. Da, cu 2-3 ani intarziere. Stiu, ati introdus TVA. Foarte bine. Insa nu trebuia facuta treaba asta mai devreme?

O alta intrebare ar fi: ce parere aveti despre faptul ca multi cetateni ai Republicii Moldova va acuza de anumite lucruri, cum ar fi, spre exemplu, tradarea?

Vreau sa intelegeti exact ce simt pentru Dvs. si, mai important, de ce. In primul rand tin sa va felicit din suflet pentru faptul ca ati reusit, in doar cativa ani, sa dati economia inapoi, si aici ma refer la perioada pana in 1996. Mi-ati stricat floarea adolescentei prin actiunile Dvs. M-ati stresat si, cel mai important, din cauza situatiei economice de atunci, m-am suparat foarte tare. Stiu, poate ati gresit spunand: noi nu ne vindem tara. Poate. Asa este, noi nu ne-am vandut tara, am dat-o aproape pe gratis.

Inteleg ca v-a fost teama sa actionati mai ferm si sa va implicati mai mult in chestiunile critice ale tarii, precum reformele. Inteleg chestia asta, este ceva perfect uman, insa, vedeti Dvs., Presedintele stie intotdeauna ce trebuie facut, chiar daca, in realitate habar n-are. Pe de-o parte ati realizat aceasta, pe de o alta, insa, nu. Si aici va condamn.

Tin, totusi, sa va si felicit, pentru modul in care ati reusit sa culegeti roadele pozitive ale reformelor nepopulare luate de Emil Constantinescu. Doar un politician de talia Dvs. putea sa faca una ca asta. Inca o data, va felicit.

Nu pot, insa, sa nu constat faptul ca inca le mai spuneti la oameni ca va pasa. Lucru pe care, personal, nu l-am simtit niciodata. In ceea ce ma priveste, pot sa afirm ca eu consider aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 Ianuarie 2007 si nu odata cu restul lumii, in 2004, ca fiind esecul Dvs. si al politicilor Dvs.

Am taria de a afirma, de asemenea, ca dintre lucrurile care s-au intamplat in Romania ultimilor 50 de ani, Dvs. ati fost cel mai rau. Da, domnule Iliescu, Dvs. si numai Dvs. ati reusit sa distrugeti in cativa ani, un procent important din ceea ce s-a construi dealungul timpului in tara.

Si, cel mai grav, ati inabusit vocea si spiritul poporului, legandu-i vocea, in speta televiziunea si radio-ul. O vorba celebra, intrata in constiinta neamului, spune asa: „Ati mintit poporul cu televizorul”. Nu mai e adevarat. Actualizarea ar fi: „Mintiti poporul cu televizorul, radioul, presa si blogul Dvs.” Poate sunt un incult, insa nu stiu daca ati scris vreo carte. Daca totusi ati facut-o, doresc sa va asigur de faptul ca n-am s-o citesc, pentru ca sunt deja satul de Dvs.

Poate ca Dvs. ma vedeti ca un element fascist si revizionist, un golan si, sa-i spunem pe nume, un prost. Mi se pare corect, este dreptul Dvs. Nu, nu trebuie sa va simtiti ciudat, pur si simplu este o chestie reciproca.

In concluzie, domnule Iliescu, trebuie sa stiti ca va iubesc precum iubesc tarfele, manelele si filmele de mana a doua. Va urasc din inima si sper sa va vad cat mai curand odihnindu-va de-a pururea intr-un loc cu soare si verdeata.

Momentan atat doresc sa va transmit. As scrie mai multe, insa nu pot, ar fi o blasfemie, vorba aceea: „de morti numai de bine”.

Sa ne traiti domnule Iliescu intru multi si vesnici ani si fie ca tot binele pe care ni l-ati facut sa sa intoarca la dumneavoasta inzecit.

Va multumesc pentru amabilitatea Dvs. de a citi aceasta scrisoare.