Pentru că au ajuns să fie de-a dreptul idioate. Bine, unele sunt cât de cât OK, dar marea majoritate sunt de-a dreptul idioate, pentru că se vorbeşte în gol, se speculează aiurea şi aşa mai departe. Din păcate talk shourile care încă mai sunt OK au o altă hibă.

Hiba (defectul) lor este că bagă publicitate fix când discuţia devine mai interesantă iar după pauză nu se revine la intensitatea discuţiei iniţiale. Or, eu tocmai asta urăsc. Pentru că prin introducerea publicităţii în momentele de maximă intensitate, ca la filme, discuţia este diluată iar rolul formativ – informativ este pierdut, tocmai pentru că nu se mai spun lucrurile cu adevărat interesante, acele lucruri care trebuiesc spuse pentru că merită.

Dar nu, deontologia jurnalistică spune că un salam este mai important decât informarea corectă şi completă a publicului, ceea ce mie mi se pare inacceptabil. Modelul de afaceri din vest este altul şi, după părerea mea, este bun: banii ies din ratingul meisiunii, ca la noi, însă monetizarea (recte banii) este făcută în momentele de respiro din cardul discuţiei.

Deci da, urăsc porcăriile de talk show-uri româneşti. Pentru că nu au rol formativ – informativ, ci doar acela de a face bani pe barba telespectatorului care nu se lege cu nimic. Desigur, aceatsa este o părere personală a cuiva care nu se procepe la aşa ceva.