Că suntem invadați de jeg este puțin spus!
În trecutul week-end prelungit, am mers mult cu mașina prin țară. Am prins atât o violentă vreme de iarnă pe la Reghin, am prins și ploaie torențială, înainte de Reghin, cât și o ceață deasă de s-o tai cu cuțitul, coborând dinspre Cluj-Napoca înspre Turda, am prins polei, asfalt uscat, zăpadă de câțiva centimetri și tot ce se poate imagina între ele.
Dar atât de murdară mi-a fost mașina, încât a trebuit să trag într-o benzinărie și să-l rog pe un angajat să-mi dea o racletă pentru geam, să-mi șterg de pe faruri stratul de sare de o grosime apreciabilă și care obstrucționa, aproape complet, lumina.
Pur și simplu, după câteva sute de kilometri parcurși cu mașina prin țară, pe timp de iarnă, am cea mai murdară, cea mai detestabilă și cea mai jegoasă mașină din parcare, de o urâțenie și cu un jeg de o consistență rară.
Și locuiesc în Orașul Comoară unde-mi spăl azi mașina, la o spălătorie non-stop, și luni va fi la fel de jegoasă ca azi și parcă arunc cu bani în pământul care mi se depune pe mașină și nu-mi place, mă enervează, mă irită și n-am ce face și știu că-n orașele mici nu este atât de mult jeg și cine să mă-nțeleagă?
Și, bonus, după ce am schimbat parbrizul (deteriorat de zgârieturile fine ale apei cu fire de nisip care mi-erau aruncare te parbriz de traficul rutier din contra-sens), pe lângă treizeci de litri de motorină, în acest week-end am consumat și cinci litri de lichid de parbriz, de parcă mașina mea l-ar bea, sau ceva.
În fine, mă disperă jegul de pe străzi.




Prin 2006, cand eram inca student la Mediu, problema prafului era constant pe „meniu”.
Ca si surse principale erau identificate urmatoarele:
1. Deszapezirea de iarna – sutele de mii de tone de nisip, sare, agregat fin, aruncate iarna pe drum, nu dispar ca noi nu mai avem nevoie de ele. Se aduna in plamani, pe masini, in canalizare.
2. Constructii / Amenajari – doar de 2-3 ani s-a inceput cu un minim control al jegului dus pe carosabil de pe santiere.
3. Surse naturale – lipsa de cortine de verdeata care sa „lege” praful atmosferic. Vezi benzile de padure plantata din tara vecina? Daca te uiti pe harta, vezi ca benzile astea sunt distribuite in asa fel incat zici ca e o „hasurare” pe diagonala a teritoriului.
4. Diverse – de multe ori avem praf din Sahara pe masini, sistemele de vant chiar nu sunt curioase de granitele trase de oameni 🙂
Faza e ca la noi sunt foarte putine studii pe subiectul acesta. Daca te uiti in alte locuri vezi ca baga N+1 milioane de coco sau euro in dust control si toate cele asociate. Rezultatul unui studiu din Madrid era destul de ingrijorator: ba, am ignorat subiectul ceva zeci de ani, amu cu toata spalarea noastra de strazi, plantatul de verdeata, etc, abia reusim sa facem sa NU creasca procentul de particule.
Suntem invadaţi de ciutacu. Adică de jeg, fiindcă potrivit unor voci din presă, Ciutacu e un jeg.
Astfel încât putem face o petiţie către Primărie, în care să spunem: „vă rugăm să luaţi măsuri pentru înlăturarea ciutacului de pe străzi, şantiere de construcţii, maidane, parcări, clădiri publice etc”
Just. =))