Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
Foarte fain. Felicitări pentru realizări. Eu m-am trezit cam târziu, în sensul că printr-a 7-a am realizat că am o pasiune pentru calculatoare, dar nu hardware, ci software. Însă nu am avut aceeași determinare ca și tine și abia în clasa a 11-a am început să învăț singur despre.. software :)) Și acum, după ce am terminat liceul, am ales să studiez programarea la facultate. Am încercat eu să înțeleg ceva din schemele pe care le-ai pus în ultima vreme pe blog, dar n-am prea reușit 🙂
Oh, frate-mio geamăn e cu software-ul, că lui îi place programarea. A început din clasa a III-a, cred.
Felicitări dom’ne! Fain articol 🙂
Ar trebui să scrii mai des povești de astea.
=)) De ce? Să se vadă cât de tocilar rebel am fost toată viața?
Foarte fain.
Eu am avut norocul ca până în clasa a 12-a, când am luat-o pe alte căi, să am electronistu’ şi bibilioteca lui lângă mine, pe tata. Apoi după facultate încet, încet am revenit la tehnologie.
Eh, tot e bine și așa!
Super articol 😉
Musai!