Fac un efort, pentru că nu îmi permit luxul…

Sigina întreabă dacă un stil de viață sănătos este accesibil doar oamenilor bogați, sau este un exercițiu crunt de voință?

După părerea mea, totul este o chestie de voință. Că așa, mi-ar fi ușor ca în loc de ciorbe și feluri doi să bag toată ziua numai antricoate, mușchiuleți, cârnăciori, friptane și alte de-astea. Însă vin acasă, curăț legumele de mâncare, pun mâncarea la foc, scriu pe blog și mai și fac mișcare, cât pot, desigur.

Da, am o sută de kilograme (firește, doar gătesc bine) de la stilul de viață. Și știu că mulți mă condamnă că n-am grijă de greutatea mea, neînțelegând că n-am dispoziția genetică de a fi slab și, deci, conform standardelor, “potrivit/ apt/ sănătos”. Ceea ce înseamnă, după părerea mea, că este un lux să fii slab, sau frumos, sau deștept sau ce mai zice Darwin pe acolo…

Ca atare, cred că un stil de viață sănătos, prin alimentație și sport, este și un lux (genetic) la fel cum este și un exercițiu crunt de voință. Cel puțin în cazul meu.

Voi cum stați?

27 Comentarii

  1. Daniela 10 noiembrie 2011 la 11:58 - Raspunde

    Pana in momentul de fata ma mentin cat decat bine, nu stiu cate kilograme am dar in vara aveam 58 de kilograme. Am fost la mama in Italia si cand am ajuns acasa cantaream 63 de kilograme, am avut ambitia de a slabi. Acum iar plec pentru o saptamana si nu mai vreau sa ma ingras. Am sa mananc moderat! 🙂

  2. Joita lucian 10 noiembrie 2011 la 13:56 - Raspunde

    Robin esti criminal…rad cu gura pana la urechi:)) “Da, am o sută de kilograme (firește, doar gătesc bine) ” bv tie Robin…un tip care gatete munceste…..cu sportul mai sta prost:))…tre sa bagi mai multa presiune…ca mai tarziu e maigreu…cum inaintezi in varsta!

    • Robin Molnar 10 noiembrie 2011 la 19:49 - Raspunde

      O să merg la sală, jur. Și o să învăț să înot.

      • Joita lucian 11 noiembrie 2011 la 13:28 - Raspunde

        Nu stii sa innoti…poate te prind in apa:))

        • Robin Molnar 11 noiembrie 2011 la 20:02 - Raspunde

          Poate nu. =))

          • Joita lucian 12 noiembrie 2011 la 10:27 -

            Stai linistit ca nici eu nu-s mare innotator!:)) ma descurc da nu ma dau ca nu sunt!:))….dar sunt destul de rau si pe uscat…am facut 13 ani de sport de contact!:)

          • Robin Molnar 14 noiembrie 2011 la 08:52 -

            Stau. =))

          • Joita lucian 15 noiembrie 2011 la 08:07 -

            de ce ca esti pe uscat:))

          • Robin Molnar 15 noiembrie 2011 la 22:01 -

            Da. =))

      • Joita lucian 15 noiembrie 2011 la 08:15 - Raspunde

        Sper ca nu pe “rosu”!

        • Robin Molnar 15 noiembrie 2011 la 22:02 - Raspunde

          Pe verde. 😛

          • Joita lucian 16 noiembrie 2011 la 08:50 -

            Bag mana in foc ca ai tinut si degetele incrucisate..:) gluma gluma…dar tre sa le faci Robin:)

          • Robin Molnar 16 noiembrie 2011 la 22:07 -

            Le fac. =))

  3. Luisa 10 noiembrie 2011 la 17:32 - Raspunde

    Faza cu gatitul bine si kg in plus e o scuza… haioasa, e drept. Cu kg stau bine, dar imi pare rau ca nu am timp de sport. Chiar e un lux sa traiesti sanatos. Cand stai la munca 10 ore, apoi o iei de la capat acasa – cand naiba sa mai ai timp sa-ti numeri caloriile si sa te duci la sala?! Da… noaptea. 😀

  4. Mihai Todor 10 noiembrie 2011 la 21:11 - Raspunde

    “n-am dispoziția genetică de a fi slab” – Mamă ce m-ai spart cu asta =)) Din ce studiu al “oamenilor de știință britanici” ai extras-o? =))

    Prietene, oricât ai protesta și oricât te-ai da cu curu’ de pământ, aici e vorba fix de felul în care îți trăiești matale viața și, mai concret, cât și ce mănânci. Dacă fraza “mănânc cât să mă simt bine” te definește, atunci nu mai am nevoie de alte argumente 🙂 Eu sunt printre “ignoranții” care refuză să accepte că unele persoane nu pot avea o greutate normală deși își doresc asta.

    Sunt de acord cu tine că e nevoie de voință pentru a-ți schimba regimul alimentar, o dată ce te obișnuiești să bagi în tine cât să ajungi la 100 de kilograme, dar, până la urmă, a cui e vina că ai ajuns în această situație? Adică doar greutatea este un indiciu că nu ai un regim alimentar sănătos? De asemenea, sunt conștient că și după ce reușești să îți impui un anumit regim, există riscul să îl abandonezi iar…

    • Robin Molnar 10 noiembrie 2011 la 22:45 - Raspunde

      OK, am dispoziția genetică de a fi dependent de friptane cu cartofi copți la cuptor. E bine așa? =))

  5. Mihai Todor 10 noiembrie 2011 la 22:50 - Raspunde

    Aha, da, probabil ai fi zis la fel și despre fumat acu’ câțiva ani 😛

  6. Ana 12 noiembrie 2011 la 12:47 - Raspunde

    Ce intelegi prin dispozitie genetica de a fi slab/ gras?

  7. Ana 14 noiembrie 2011 la 15:47 - Raspunde

    Cel putin in cazul greutatii, asta cu “in familie” are mari sanse sa nu tina de genetica. Obiceiurile alimentare se invata in familie. Daca parintii mananca prea mult/ ceea e nu trebuie, in majoritatea cazurilor si copiii se vor invata sa faca la fel.

    De cate ori ai zis ca o sa mergi la sala? Te-ai gandit sa iti aduci sala acasa? Elimini n-am chef sa merg azi ca e prea cald/ ploua/ ninge/ mi-am murdarit adidasii/ mi s-a rupt tricoul/ pierd prea mult timp cu drumul pana acolo/ etc. Eu n-am mare lucru (greutati, coarda de sarit, saltele + ma mai folosesc si de mobilierul din casa), dar mi-e suficient (mai vreau doar un sac de box adevarat).

    Exista extrem de putin oameni care chiar pot ramane slabi indiferent de stilul de viata, cu asta sunt de acord. Dar in acelasi timp, daca nu poti slabi, se cheama fix ca nu faci un efort, ci doar te pacalesti ca ai face un efort. Si sunt extrem de putine situatii in care asta nu e valabila.

    O cana 200ml cu ceai (neindulcit). O bucata de piept de pui. Doua felii de salam de biscuiti sau jumatate de castronel cu crema de zahar ars sau o portocala. Un ou fiert. O cana 200ml cu lapte dulce. Un mar. Stii ce inseamna toate astea? Cantitatea de mancare pe care daca as manca-o zilnic as avea cu cel putin 20 de kilograme in plus fata de cat am acum. Mananc absolut orice ma trozneste ca am chef. Doar ca putin. Poate ca am noroc ca, in afara de dulciurile ciocolatoase, nici nu-mi plac mancarurile complicate, cu mai mult de un ingredient, bogate in calorii. Poate…

    • Robin Molnar 14 noiembrie 2011 la 20:46 - Raspunde

      Am obosit…

    • Mihai Todor 15 noiembrie 2011 la 23:18 - Raspunde

      Așa, așa 😀 😀 😀 Subscriu! 😀

  8. Ana 14 noiembrie 2011 la 22:23 - Raspunde

    Si n-ar fi mai sanatos sa obosesti de la efort fizic decat de la numarat de cate ori ai promis ca te apuci de sport? 🙂

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.