Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
Asa patesc si eu. mai grav este ca am ajuns sa merg cu lista si cheltuielile sunt la fel de mari ca inainte.
stii cum e?
cand ajungi acolo constati ca ai nevoie de x, de y, de z…si asa ti se face rau cand ajungi la casa si suma pe care trebuie sa o platesti are mult 0-uri
=D N-am nevoie de listă, întrucât ştiu ce am nevoie. Dar no, mi se pare că nu iese ceva. =D
Deh, şi mie mi se întâmpla de fiecare dată. Până acum două luni, când am zis \”ho! Ai de toate acasă, da? Rafturile şi cămările sunt pline de căni, farfurii, pahare, crătiţi, tigăi, forme de cozonaci şi alte cele. Ai sigilate 4 kg de orez şi încă 4 de paste, 2 de făină şi 1 de zahăr (zahărul e cumpărat din martie 2009), 5 recipiente cu frunze de ceai (toate diferite, tot din 2009), 1 kg de mălai şi 1 de gris, 15 borcane de dulceaţă (diverse sortimente, din 2008 şi 2009). Nu mai cumperi nimic. Când n-ai ce mânca foloseşti din rezerve şi gata! Haine ai, lenjerie de pat ai, rezerve de şampon şi gel de duş ai, deodorante ai.\”
No, atât de bine funcţionează chestia, că asta e a doua lună în care mi-au rămas bani de la salariul anterior, deşi să ştiţi că e chiar mic. Mai cumpăr în mod curent doar fructe, legume, carne de pui, ouă şi lapte. Fructele şi legumele le cumpăr în funcţie de zilele în care sunt la ofertă la supermarket. Ultima oară am lăsat la Kaufland 28 de lei şi am ieşit cu o plasă mare de cumpărături, cumpărături ce îmi ajung pentru 3-4 zile. Simplu, nu?
Eu îmi sunt cel mai strict şef atunci când vreau. :nuu:
Ia uite o domnișoară pe gustul meu 😛 Se pare că le ai cu gătitul 😀
Chiar mă miram cum de taci chitic când pune Robin ceva mâncare bună pe aici 😛
=) Brutus, tehnica asta o aplic şi eu. Dar ceva nu-mi iese. =D
Te rog frumos, domnu\’ Mihai, mie nu mi se pare că ce găteşte Robin e mâncare bună. Probabil că la gust o fi delicioasă, dar pentru o viaţă sănătoasă nu ştiu cât e de bună. Mai trebuie să mărturisesc că evit pe cât posibil să citesc articolele cu pricina pentru că îmi dau o stare ciudată, de genul \”în secunda asta plec să-mi cumpăr un hamburger\”. În plus, nici nu gătesc mult. Îmi ajunge un singur fel de mâncare la o masă. Câteodată gătesc pentru 3 zile, iar alteori n-am chef de stat în bucătărie şi mănînc doar fructe.
Deci nu ştiu dacă aş fi pe gustul tău în zilele în care n-ai avea ce mânca pentru că eu n-am chef să gătesc. =D
Eh, ce vezi pe aici e mâncare \”delicioasă\” cum o numești și tu 🙂 Așa ceva mănânc doar de câteva ori pe an. În rest, mă mulțumesc cu mâncăruri mai ușoare (salate, pește… eventual un piept de pui) sau fructe 🙂 Totuși, asta nu mă oprește să salivez când văd ceva bun, dar în nici un caz nu mă face să (vreau să) cumpăr un hamburger :sick:
=D Eh, mie nici când mi-e foarte foame nu mi se dă la hamburger. =D
te`ai gandit ca poate mananci prea mult? =D
=D Sigur nu mănânc prea mult! =D Şi nici nu mănânc prostii. =D
Nu am problema asta =) Supermarketu\’ mă \’vede\’ de două-trei ori pe an. Şi atunci, târât, cărăt de alţii =D Am un aprozar la 20 m, o \’elementară\’ lângă şi vreo trei magazinele de cartier.
E adevărat, nu-s însurat. Majoritatea prietenilor mei, cu ochii stinşi, împing la cărucioare… =D
=D Ehe, io zic să mergi să te plimbi şi pe acolo, să-ţi faci experienţă pentru când vei fi însurat. =D
Îmi permit să fac pe cocoşu\’ înainte, da? Deci, doamna mea va fi ori la aprozar, ori la mă-sa =)))))))
=D Să înţeleg că ţi-ai găsit o studentă care vinde la aprozar, ca să aibă bani de regie şi ceva păpică? =D
Haidi bre, că-s om bătrân =D La studente-mi stă gându\’ ? :nomnom:
Să ştii de la mine : studenta care munceşte în aprozar, îl va ocoli apoi tot restul vieţii. Şi ne întoarcem de unde-am plecat :))
=D Şi zi aşa, vorbeşti din experienţă(aia cu studenta şi aprozarul), sau cum ? =D
P.S. Găinuşa tânără face ciorba bună, dacă morcovul e bătrân. 👿
Bre, pe vremea când aş fi putut avea o studentă, în aprozare erau numai angajaţi importanţi. Poţi uita privirea de oţel când cereai kila de barabule?
P.S. – face pe dreaq =D
=D Păi cum, tu vroiai să mănânci barabule din avutul statului, mă mişelule? =D
P.S. Păi no, poate nu era găinuşa potrivită. =D
Acu sincer, la douj\’de ani (\’86) lucram deja la Avicola =D Crezi că o dezosată fluturată prin faţa privirii oţelite nu-mi asigura necesaru\’ de barabule pe vreo 2 ani? =D
Avutul statului pe vremea aia…avea aşa, un înţeles mai aparte =D
P.S. – diferenţa a mai mare de vârstă – 13 ani. Neeee
=D Da, ştiu. =D Şi strugurii sunt amari de-a dreptul (te necăjesc şi eu după principiul râde ciob de oală spartă). =D
Eu stiu pe ce se duc banii, dar mi-as dori sa fie mai multi =D
=) Vor fi, relax. Să mai creşti (îmbătrâneşti) un pic. =D