Ines

Ines era una dintre bunăciunile de care îmi plăcea mie prin adolescență. Mă rog, fiind înăltuță și mlădie, nu eram, clar, singurul ei admirator, ea având chip de înger cu ochii negri și părul castaniu. Și trup de cobră. No, într-o zi, în timp ce treceam pe lângă blocul ei, o numai ce o văd cu alai, lăutari și în rochie de mireasă, cum mergea să se mărite. Cred că avea doar vreo optsprezece ani, cam ca și mine.

No, în ziua aia am fost cam deprimat, că i-aș fi pus-o o tură și acum avea să dispară din peisaj. În fine, trece faza, peste vreo săptămână, ieșind la o bere, oftez la masă, masă unde stătea și un vecin de-al ei:

– Bă, fir-ar să fie, s-a măritat Ines.

Care Ines? întreabă vecinul ei.

– Cum care? Vecina ta. Așa i-aș fi pus-o de câteva ori…

– Bă, tu vorbești de soră-mea vitregă!

Ups.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Robintel
Despre Politica de Confidențialitate

Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.

Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.

Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.

Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.