Infarctul curgea prin robinet

Tronam pe tron cântând liniştit şi absolut nimic nu-mi trecea prin cap, dar nimic, nu aşa, când, la un moment dat, din dreapta mea se aude un zgomot puternic. Noroc că tronam, că altfel mă umpleam de… respect.

Instantaneu mi-a trecut prin cap că, no, poate vreun şobolan s-a gândit să înveţe să înoate tocmai la mine în cadă (n-am văzut şobolani prin bloc, sper să nici nu fie şi sper să nici nu aflu) şi, no, mi-e cam thriller de ei. Stau câteva secunde să-mi revin, îmi încordez genunchii, care la ora aia erau cam gelatinoşi, şi mă duc să mă uit ce este.

Şi nu, nu-mi explic. Pur şi simplu o cantitate apreciabilă de apă a curs prin robinetul închis. Brusc, aşa. Şi misterios. Oricum, apa a trecut, preinfarctul a rămas…

8 Comentarii

  1. Molnar Bianca Andreea 03 februarie 2010 la 01:55 - Raspunde

    Ce fain! Bine ca nu a curs apa cu sange. Sa vezi atunci! Horror ahahahaha =D

  2. Molnar Bianca Andreea 03 februarie 2010 la 02:03 - Raspunde

    Mie nu mi-e frica de bau-bau
    mie nu mi-e frica de bau-bau
    =D =D XD o_O

    • Robin Molnar 03 februarie 2010 la 02:12 - Raspunde

      =D Nu aşa venea ci:
      [quote]
      Nu mi-e frică de bau – bau,
      Nu mi-e frică de bau – bau. [/quote]

      =D Mă rog, îmi este. Câteodată simt cum prizul mă pândeşte pe la spate şi cum vine să mă înhaţe. XD :nuu:

  3. Radu-Mihai 04 februarie 2010 la 07:26 - Raspunde

    Bre, familia Molnar, pot sa intervin si eu? :snicker:

    • Robin Molnar 04 februarie 2010 la 18:50 - Raspunde

      =D Da, desigur. Aici suntem toţi o mare familie, sau cel puţin asta îmi place mie să cred. =D

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.