Mă uit în jur…

Mă uit în jur. Mă uit. Înjur. Văd că prostia dospește pe la colțuri și se umflă în pene ca o cioară ucigașă dintr-un clasic film de groază al unui regizor consacrat. Și atunci mă înfior.

Mă uit în jur. Văd babe pensionare ale căror bun simț a ieșit la pensie odată cu ele, mergând la biserică și rugându-se fals unor idoli falși și plătind niște bani nemeritați și nemunciți unor preoți impostori instaurați comod la loc călduț și ferit de anchetă  într-un templu al Sodomei și Gomorei. Și mă întreb dacă nu cumva sunt greșit, nefiind ca ei. Și atunci mă simt singur.

Mă uit în jur. Văd femei care nu știu să meargă pe stradă, făcând jaloane în gol, fără a fi bete, de parcă ar avea un singur neuron care, atunci când ațipește, duce la schimbarea direcției de mers. Și când se lovesc de mine, mă condamn singur că nu m-am ferit mai abitir. Și mă simt ca un amețit și eu…

Mă uit în jur. Văd oameni cu nicio sclipire de inteligență în ochi, cu nicio pasiune și cu zero trăiri interioare, altele decât animalicele porniri ale firii, de parcă piramida nevoilor lui Maslow ar fi doar un trapez cu cel mult trei nivele… Și atunci mă simt neajutorat și singur într-o mare de cretini. Și mă mustră conștiința pentru ceea ce simt!

Mă uit în jur. Văd tineri fără așteptări înalte de la ei înșiși și fără vise, cu preocupări cel mult demne de o amibă al cărei unic scop în viață este să se dividă. Și-atunci mă întreb dacă nu cumva sunt un privilegiat. Mai știi (?), îmi spun, poate rațiunea a devenit un privilegiu… Și-atunci mă simt incorect față de cei mai puțin norocoși.

Mă uit în jur. Văd știri furate, mascate de un circ hidos ca o pâclă prin care adevărul și minciuna sunt doar niște nuanțe ale aceluiași întuneric pe care toți îl îmbrățișează voios, de parcă ar fi cine știe ce revelație. Și atunci mă simt manipulat.

Mă uit în jur și văd că aceeași biserică ce l-a vândut pe Isus romanilor îl vinde acum, mort și îngropat, românilor. Iar o biserică ale cărei legi sunt mai de grabă niște fărădelegi se bucură acum de mai multă încredere decât știința, rațiunea și cognitivul. Și atunci mă simt rătăcit.

Mă uit în jur și văd că toți cred că sunt în posesia adevărului absolut și incontestabil și că mintea lor este fără de cusur, în ciuda faptului că puțini sunt cei care și fac efortul de a gândi dincolo de evidențe și aparențe. Și atunci mă simt ca un sănătos mintal într-o mare de nebuni, și mă îngrijorez.

Mă uit în jur și nu văd oameni, ci doar o cireadă molcomă ce-și paște zilele gri și nopțile reci într-un ciclu infinit, în care evoluția este doar un accident iar ambiția este un nărav rușinos și mă revoltă lumea care nu se întreabă cine este călăul care ne va sacrifica pe toți în marele abator al lumii? Și atunci simt că universul meu se sugrumă și intră în colaps, ucigându-mi visele de copil.

Mă uit în jur, mă uit, înjur și apoi mă îngrijorez. Este prea multă prostie, delăsare și decădere morală pentru a mai spera la ceva mai bun de la oamenii din jur și de la societatea inertă pe care o formează. Și atunci cum să nu-mi fie teamă că o să devin și eu un amețit nesimțit și cretin, manipulat de știri și religie și înconjurat de nebuni?

10 Comentarii

  1. ocsike 24 noiembrie 2011 la 08:30 - Raspunde

    Ioi, ce supărat eşti…

  2. Mihai Todor 25 noiembrie 2011 la 19:37 - Raspunde

    Și, deci, când ziceai că emigrezi? 😀

    • Robin Molnar 28 noiembrie 2011 la 08:53 - Raspunde

      Nu ziceam. =))

      • Mihai Todor 28 noiembrie 2011 la 19:08 - Raspunde

        Așa mă, vorba cuiva: taci și sapă =))

        • Robin Molnar 28 noiembrie 2011 la 22:33 - Raspunde

          De fapt tu vroiai să o zici pe ailaltă, dar te-ai abținut, să ne te caute băieții cu ochi albaștri: taci și mai adă gloanțe. =))

          • Mihai Todor 28 noiembrie 2011 la 22:40 -

            Ce să mai zic… M-ai prins cu mâța’n sac 😛

          • Robin Molnar 05 decembrie 2011 la 07:40 -

            Ah, ce frumoasă e sinceritatea! =))

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.