Am primit un text, în urma unei discuţii interesante pe Yahoo! Messenger şi, cumva, în mine s-a înfiripat o revelaţie destul de interesantă după părerea mea, revelaţie pe care ţin s-o împărtăşesc şi cu voi.

"Cu cât emoţiile mele sunt mai puternice cu atât îmi folosesc mai mult inteligenţa, pentru a le suprima!"

Cred că este destul de evident la ce duce asta, la ce nivel de frustrare şi inteligenţă se poate ajunge. Aşa că am să încep să mai renunţ la chestiile cognitive care mă ţin încătuşat într-o lume precisă, controlabilă şi singură. Şi am să încep să dau drumul emoţiilor, să zburde, să zboare, să mă ducă acolo unde trebuie să ajung, pe partea emoţională. Dacă greşesc măcar ştiu că am încercat.

Îţi mulţumesc, O.