Sunt un minoritar

Sunt un alb minoritar și am în gură un gust amar, mă simt mic și nefericit, și de majoritate hulit. Glumesc în dodii, desigur, dar fără umor n-aș fi făcut față într-un compartiment de babalâci din Iași și Pașcani…

Pfuai, povesteau ăștia, zăpada avea un metru, era până la brâu, a viscolit-o pe casă, ne-a bătut Dumnezeu, oamenii păcătoși sunt de vină, a venit sfârșitul lumii… Atâta mințeau și exacerbau problemele iernii, că nici ei nu mai știau sigur dacă spun ceea ce cred sau dacă cred ceea ce mint.

În fine, am auzit niște discuții de bine despre Geoană, Iliescu, Ceaușescu și Vadim, de m-a luat strechea bubonică. M-a salvat, totuși, umorul. Îmi dau seama câtă dreptate au oamenii ăștia când ne comparăm portofelele.

Sau sunt superficial la faza asta?

5 Comentarii

  1. joita lucian 21 februarie 2012 la 13:03 - Raspunde

    Ce mai suferi si tu prin trenurile partiei..ar trebui sa faci un capitol…”aventuri in tren” nu stii cum sunt oamenii….mai ales cei lipsiti de minima educatie..aruca si ei vina pe unu si altul , le stiu pe toate etc…nu pune si tu totul la suflet! M-a bufnit rasul la „m-a luat strechea bumbonica”=))

  2. brontozaurel 22 februarie 2012 la 20:00 - Raspunde

    Am vazut ca exista tendinta asta de a exagera la toate persoanele in varsta… n-as sti sa explic de ce 😐

    • TNH 22 februarie 2012 la 21:42 - Raspunde

      Poate pentru că nu mai sunt băgate în seamă şi nu ştiu cum să atragă atenţia altfel.

    • Robin Molnar 29 februarie 2012 la 21:19 - Raspunde

      Interesant. N-am studiat niciodată chestia asta.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.