Am primit de la Clawd (ai o leapşă de la mine, apropo) o leapşă în care să descriu viaţa fără internet. Mie mi s-ar părea relativ OK. Ar fi mai greu să comunic cu diverşi oameni, blogul acesta ar înceta să existe (asta ar fi o tragedie intergalactică), însă viaţa ar merge mai departe, într-un ritm mai lent (cel al afârşitului de secol XX).

Îmi plac plimbările lungi şi foarte lungi (merg după ţigări în celălalt capăt al oraşului, la doar vreo 4 kilometri dus, pe bune) în care sunt doar eu, muzica mea şi drumul. Şi-mi place că mă linişteşte pentru că am timp de mine, am timp să-mi sortez ideile şi gândurile, să-mi înfrânez pornirile (de multe ori distructive) şi, în general, devin ceva mai bun, mai răbdător. Şi zâmbesc mai mult, pentru că zâmbindu-i unui om, necunoscut pe stradă, îţi zâmbeşti, de fapt, ţie însuţi/ însăţi.

Probabil că m-aş apuca iarăşi de alergat, probabil că aş scrie mai multe poezii, probabil că aş citi mai mult şi probabil că mi-aş găsi timp şi să scriu romanul din care am doar finalul şi care ar fi un alt fel de "Romanul adolescentului miop" (Mircea Eliade).

Probabil că aş călători mai mult şi aş iubi mai puţin, probabil că aş petrece câteva zile călărind (o altă pasiune de-a mea), probabil că aş deveni mai singur dar mai orientat către ceilalţi (acesta este un paradox interesant) şi probabil că mi-aş găsi mai uşor liniştea.

Nu sunt obsedat de internet (ştiu că pare greu de crezut). Am viaţă şi fără el. Ies la o bere, merg şi văd lucruri şi locuri şi oameni, trăiesc într-un ritm propriu (străn de tehnică) iar pentru mine internetul este doar o unealtă. M-ar durea fără ea, dar nu mi-ar fi imposibil. Ba chiar, câteodată, refuz să îl folosesc în doze mai mari de câteva minute pe zi, ca într-un fel de auto-dezintoxicare.

Leapşa merge mai departe la: Cipoc, Codrutza, Florin, Lirca, LittleDot şi oricine mai vrea să o preia. Nu uitaţi, aici vă puteţi înscrie la lepşile viitoare.

ATENŢIE! Dacă cititorii fără blog sunt interesaţi pot să joace şi ei lăsând un comentariu mai jos! Mulţumesc.