Că putini români au câştigat premiul Nobelul (4 conform Wikipedia), asta o ştim bine cu toţii. Or fi de vină circumstanţele geo-politice (care, nu-i aşa, sunt mereu cauza tuturor relelor care s-au abătut asupra poporului român de-a lungul istoriei), or fi de vină slabele noastre aptitudini de marketing (niciodată n-am ştiut să ne promovăm inovaţiile şi valorile); cert este că, în afară de Vuia, Vlaicu, Coandă, Paulescu, prea puţini romani de geniu, pionieri în anumite domenii ale ştiinţei, se mai regăsesc prin manualele şcolare. Propunându-mi să scriu acest articol, am purces cu ignoranţa şi aroganţa omului convins că bagajul de cunoştinţe căpătat în timpul şcolii este suficient pentru a acoperi relativ decent tema dată. Dar, surpriză: nu este nici pe departe adevărat. Fără a dramatiza discursul şi fără fals patriotism, afirm cu tărie că moştenirea noastră intelectuală, culturală şi ştiinţifică este mult mai bogată decât ştim mulţi dintre noi.

Ca atare, iată câteva nume, nu prea sonore, dar care au avut un cuvânt greu de spus în evoluţia ştiinţei şi tehnicii mondiale.

Automobilul cu aburi al lui Dumitru Vasescu

Unul dintre cei mai celebri ”uitaţi” este Petrache Poenaru cu al lui toc-rezervor, care a inventat primul stilou cu rezervă din lume. Dar puţină lume a auzit, de exemplu, despre Dumitru Vasescu, cel care în 1880 construia automobilul cu motor cu aburi, cu care a circulat pe străzile Parisului. Sau despre Constantin I. Istrati, doctor în medicină şi chimie, cel ce a pus bazele şcolii de Chimie Organică de la Bucureşti. Sau despre Dragomir Hurmuzescu, părintele ”Electroscopului Hurmuzescu” folosit şi de soţii Curie în primele experimente asupra radiului; este mai cunoscut ca şi întemeietorul Radiodifuziunii Române, „părintele” primului post de radio romanesc, Radio Romania (1928).

Ștefan Procopiu

Un nume demn de menţionat şi care este prea puţin amintit, este cel al lui Ştefan Procopiu. O minte strălucită, avidă de cunoaştere, un om dedicat trup şi suflet profesiei şi pasiunii sale – fizica – este savantul care a descoperit magnetonul (momentul magnetic al electronului), pentru care Niels Bohr a luat premiul Nobel pentru Fizică în 1922. De altfel, în prezent fenomenul este cunoscut ca si „magnetonul Bohr-Procopiu„, în semn de recunoaștere a meritelor românului. Cercetările şi descoperirile sale au contribuit în mod esenţial la dezvoltarea anumitor ramuri ale fizicii, cu importante aplicaţii practice, precum telegrafia fără fir sau magnetismul pământului. Cel mai mare paradox: Procopiu nu a câştigat niciodată premiul Nobel, însă a făcut 2 ani la rând parte din Comisia Mondială de propuneri pentru Premiul Nobel pentru Fizică. Este totuşi şi aceasta o recunoaştere oficială a meritelor acestui mare român.

Victor Babeș

Nu îl putem trece cu vederea nici pe doctorul Costantin Levaditi, student al lui Victor Babeş la Bucureşti (care i-a şi dat mai apoi recomandări pentru a-şi continua studiile şi cercetările la Paris). Levaditi este cel ce a descoperit şi introdus primul tratament din lume pentru eradicarea sifilisului (cu bismut), folosit cu succes timp de 22 de ani, (până, n.r.) când a fost descoperită penicilina. A avut contribuţii majore în studiul virusului poliomielitei, pe baza cercetărilor sale fiind dezvoltat mult mai târziu (1950) primul vaccin antipoliomielitic. In prezent Constantin Levaditi este considerat printre cei mai importanţi cercetători europeni în domeniul virusologiei şi imunologiei.

Ștefania Mărăcineanu

Sunt multe nume de menţionat pe această listă: George (Gogu) Constantinescu – fondatorul Sonicităţii; Ştefania Mărăcineanu – care a descoperit pentru prima dată radioactivitatea artificială, deşi Nobelul pentru această descoperire i-a fost acordat în 1935 lui Irene Joliot Curie (fiica cuplului Curie); Anastase Dragomir – fondatorul sistemului de scaun aeronautic ejectabil (cabina catapultabilă) în 1928; dr. Ştefan Odobleja – recunoscut internaţional ca şi ”părintele” ciberneticii; Justin Capră cu al său „rucsac zburător”, atât de folosit în prezent în marina şi în aviaţia americană ( în 2002 americanii au recunoscut oficial meritele savantului român privind acest dispozitiv); Ion I. Agârbiceanu (fiul scriitorului), care a construit primul laser cu gaz funcţional din România.

Prof. Dr. Laurențiu Popescu

Unul dintre cele mai „proaspete” genii româneşti este Eugen Pavel care, cu ajutorul sticlei sale speciale, a realizat Discul Optic de 1 Petabyte (1.000.000 Gb) sau Hyper CD-ROM-ul. Şi nu pot încheia fără a-l menţiona pe prof. dr. Laurenţiu Popescu, a cărui descoperire – telocitele – ar putea schimba medicina modernă pentru totdeauna. Pentru meritele sale a primit în 2012 Medalia de aur pentru Merit din partea Academiei Internationale de Cercetare Cardiovasculara, un adevărat Nobel pentru Cardiologie. Inclusiv in 2013, marele premiul la Salonul de Inventii din Geneva a fost acordat unei companii din Romania – MBT, care a inventat un sistem inovator de scanare a avioanelor.

Lista aceasta este doar exemplificativă, cea reală fiind mult mai lungă. Poate că ar fi timpul să îi scoatem din anonimat pe aceşti savanţi și oameni de ştiinţă şi să le acordăm atenţia pe care o merită, chiar dacă, pentru unii dintre ei, aceasta s-ar face doar in memoriam.

Cu sau fără Nobel, ei sunt valorile noastre. Şi ale întregii umanităţi.

______________

Notă: Acest articol face arte dintr-o serie experimentală de trei articole pe teme pe care, altfel, nu le-aș fi putut aborda niciodată, și este sponsorizat de Eglo România, care oferă corpuri de iluminat.

______________

Surse foto: 1, 2, 3, 4, 5.