Despre orgoliu şi suferinţă
"Acolo unde este orgoliu nemăsurat este şi suferinţă nemărginită!"
Problema care se pune în cazul unor oameni nu este dacă aceştia pot să mai iubească ci dacă aceştia pot să se iubească mai puţin pe sine, pentru a începe să-i iubească cu adevărat şi pe alţii. În principiu, cred, problema se pune dacă un om poate renunţa la acele orgolii nebune care-i îndepărtează pe acei oameni din jurul său care suferă din pricina lor. Până în prezent răspunsul este: "Nu, nu se poate.".
Mai mult, chiar, dacă un om se detestă pe sine însuşi, dar nu renunţă nici la orgoliu, îşi anulează, practic, orice şansă de convieţuire rezonabilă cu ceilalţi care, la întrebarea: "Putem merge mai departe?" sau "Putem continua ceea ce avem?" vor fi forţaţi, cu regret, să răspundă: "Nu, nu se poate.".
Lasa un raspuns