Spilcuim de pe Servus! de Cluj:

In timp ce autorii unor accidente soldate cu victime scapa constant cu pedepse minime, un tanar de 26 de ani a primit peste trei ani de inchisoare dupa ce a furat doua capite cu fan. Barbatul, cioban de meserie, va trebui sa stea la penitenciarul din Gherla pana in 2013 pentru o paguba de 400 de lei. Cazul acestuia dovedeste ca in fata instantei, uneori un simplu furt e mai grav decat uciderea a trei oameni sau inselarea a catorva sute de persoane.

Adică, dacă unii fac accidente și omoară oameni, dar scapă nepedepsiți (de exemplu printr-o defecțiune tehnică) sau dacă unii fură miliarde și scapă nepedepsiți (poate Năstase vrea să ne vorbească din proprie experiență), unul care a furat două căpițe de fân de ce să facă închisoare? Mă rog, asta este ideea articolului lor. După cum le-am răspuns și pe Facebook băieților:

Aha. Și să înțelegem de aici că dacă ăia mari fură și scapă, ăia mici care fură trebuie să scape nepedepsiți, sau cum? Sau există mai multe dimensiuni ale furtului calificat și nu știu eu? Sincer, mai de grabă mi se pare a fi o grobiană manifestare a unei combinații fatidice de mentalitate fatalistă și românism:

– Numai ăia bogați să fure? Lasă să fure și ăia săraci.

Mi-ar fi și jenă să scriu pe blog un articol din care să transpară o asemenea mentalitate. Mai ales dacă aș avea pretenții de cel mai cel din Cluj. Ce are a face șenila (accidentul rutier) cu șindrila (furtul de fân)?