La jumătatea lunii octombrie 2012, la puţin timp după începerea clasei a V-a, Marius Giradă, persoană cu grad înalt de handicap din Dorohoi (nu-și poate folosi membrele și a învățat să scrie pe computer folosindu-și nasul!, n.r.), primea nefericita veste că nu îşi mai poate continua studiile la Şcoala „Ion Pillat” din Dorohoi, dat fiind că depăşise vârsta de 30 de ani.

Știri Botoșani

Frumos, nu? Dreptul la educație este valid până la 30 de ani, nu e clar? De fapt, la ce ne mirăm și la ce ne crește tensiunea? Țara ne vrea proști și, iată, dă legi pentru asta!

Ce contează voința individului? Ce contează că nu cere nimic, decât o foaie care i se cuvine conform muncii? Poate că asta și este problema, poate că Ministerul nu-l vrea școlit acasă, ci într-un mediu finanțat de stat, să sugă ceva și din drama omului. Oricum, deloc nu se vede buna credință a acelora care ar trebui s-o arate față de cei ce vor să învețe.

Dar chiar nu mai avem niciun pic de rușine în țara asta?