Ecaterina Andronescu

Ecaterino,
Vedea-te-aș moartă
Cu dric la poartă și cai mascați!

Nu am link, dar am văzut la știri: 40% dintre tinerii români până în 15 ani sunt semianalfabeți iar majoritatea sunt analfabeți științific (fizică, matematică, chimie). Adică nu pot să înțeleagă ceea ce citesc pentru că încă nu recunosc automat literele și cifrele.

E deprimant. Asta înseamnă că nu vom putea să mai stăvilim sărăcia care se va instala, pentru că oamenii ăia n-au nicio pregătire și, ca atare, nu vor avea niciodată un salariu decent.

28 Comentarii

  1. Ana 03 februarie 2011 la 20:40 - Raspunde

    Pana in 15 ani?

    Politehnica, anul II, lab de fizica. Profu’ vine sa ne intrebe despre experimente. Chestii de baza, ce aparate avem pe masa, ce am facut, cu ce scop, ce rezultate am obtinut si de ce. Arata spre un microampermetru: „What is this?”
    Tipu’ pe care-l intrebase, se apuca sa caute prin dosarul cu desfasurarea experimentului pe care il lasase profu’ pe masa: „Millivoltmeter!”
    Na, asa scria acolo, da in practica era un microampermetru; nici o problema, ca se calcula tensiunea usor dupa ce masurai curentul. Bine, nici o problema pentru cine stia ce e de fapt aparatul 🙂
    Profu’ intreaba iar: „What is this?”
    Colegu, in continuare cu nasu’ in dosar: „Millivoltmeter!”
    Chestia asta s-a tot repetat, cu profu’ din ce in ce mai enervat, lovind cu degetul in microampermetru, fix unde scria ce masoara: „Look at it! What is this?”
    Colegu’, in continuare: „Millivoltmeter!”
    Ana isi stergea disperata mucii. Bine, asa voiam sa para. Adevarul era ca incercam sa-mi ascund rasul in spatele servetelului.
    Profu’: „Can you read these two letters?” (μA)
    Colegu’: „Not the first one.”
    Vaaaaaaaaaaai! Cred ca eram rosie de ras in spatele servetelului.
    Nu se poate mai rau de atat? Ba da: L-a intrebat ce se masoara in amperi si i-a spus ca nu stie!

    Tot anul II. Un alt coleg cu fituici printate (nu fusesera scrise de el). Problema cu fituicile lui era ca, in loc de unele litere grecesti, avea dreptunghiuri. Si a fost suficient de „destept” sa copieze asa 😆

    Anul III. Circuite integrate. Radeam de un dobitoc care la examen pur si simplu a copiat la plezneala niste rezolvari ale unor probleme de la seminar. Bineinteles ca la exam nu s-au dat probleme deja facute la seminar. Dupa aia am vazut ca a devenit practica obisnuita chestia asta – copiat ceva, orice, nu conteaza, probabil pentru ca oricum nu erau capabili sa-si dea seama daca are legatura sau nu. Sau na, probabil pentru legatura era faptul ca era din cursurile aceluiasi prof.

    • Robin Molnar 03 februarie 2011 la 20:46 - Raspunde

      Profesorul era român? Nu a dat direct trei și scos afară din laborator? Cum de n-a murit nimeni la laborator? Profesorul ăla pe ce a luat bani? Cine i-a dat ăluia Bac-ul? Și pe ce criterii? De ce a trecut la fizică în liceu? Cine i-a fost dascăl în liceu cum își justifică salariul luat? Câți de acolo au ajuns ingineri în IT? Și unde lucrează acum? Și de ce?

  2. Ana 03 februarie 2011 la 20:58 - Raspunde

    Da, profesorul era roman. Si studentul la fel. Eu am facut scolile in engleza. Nu l-a dat afara (ceea ce m-a mirat si pe mine, de obicei n-avea atata rabdare). Si-a pus mainile in cap si nu mai avea mult pana sa inceapa sa-si smulga parul. La celelalte intrebari nu stiu sa raspund. Nu l-am cunoscut pe respectivul inainte de facultate si nici in timpul facultatii nu m-a interesat sa-l cunosc prea bine. Nu stiu ce face acum. Parca intr-o vreme era paznic la nu stiu ce club?

    95% din colegii mei nu aveau ce sa caute la facultatea aia. 85% nu aveau ce sa caute la absolut nici o facultate.

  3. Ana 03 februarie 2011 la 21:10 - Raspunde

    Inca o minune: http://sabotor.blogspot.com/2011/02/conjugare.html
    Si doua poze, facute de mine la sfarsitul anului trecut:
    1) la bloc (corectura imi apartine tot mie)
    2) la covrigarie – „covrigi simplii”, da? (mai aveam una facuta in supermarket, cu „struguri negrii”)

    Da! Suntem o tara de analfabeti!

    • Robin Molnar 03 februarie 2011 la 21:41 - Raspunde

      Mi se pare îngrozitor, din orice punct de vedere am privi lucrurile. Educația actuală are nevoie să moară și să se nască din nou.

      • xtall 03 februarie 2011 la 21:55 - Raspunde

        Mă duc pe 50′ şi n-am crezut că apuc asa ceva. bănuiam… dar parca nici asa.
        Un simplu electrician era toba de fizică, nu mai spun de automatişti

        • Robin Molnar 03 februarie 2011 la 22:00 - Raspunde

          Xtall,

          În anul întâi dăm examenul la fizică, plm. Eu eram bun de tot la fizică, cel mai bun din clasă. Îmi pică ceva subiect greu, nu mai știu exact ce, dar la subiectul întâi îmi cade la teorie o formulă lungă cât rândul de coală A4, cu derivate parțiale și tot. Și proful de fizică mi-a dat trei pe nedrept, pentru că nu scrisesem ce-i cu fracțiile de derivate (tensiuni, curenți, de-ălea).

          Io, papagal, nu le-am scris pentru că mi se păreau extrem de la mintea cocoșului, prost tare ce-am fost și eu atunci.

          Nu pot să scriu cât de deprimat am fost după examen, cuvintele mele nu pot să exprime. Mi-a luat trei ani să pot să dau din nou ochii cu profesorul respectiv fără să-mi vină să-l alerg cu toporul pe scări, nesimțit senil și delăsător bețiv și manipulator ce era, Dumnezeu să-l ierte.

          Colegii papagali care au copiat au trecut toți. Io am fost cel mai prost, că am învățat de plăcere, pentru mine. Și am luat trei.

  4. xtall 03 februarie 2011 la 22:04 - Raspunde

    Da cum intra ăştia la facultăţi?
    Sau cum ies? Se pica pe capete în trecut

    • Robin Molnar 03 februarie 2011 la 22:05 - Raspunde

      Păi cum? Intră boi și ies vite, vorba lui Creangă.

  5. Ana 04 februarie 2011 la 00:11 - Raspunde

    Examenul de admitere la Politehnica este unul si acelasi pentru toate facultatile. Cand am dat eu, era grila, doua probe, exercitiile foarte simple la ambele.

    Se intra foarte usor acolo unde nu se inscriu mai multi decat numarul de locuri. Locuri sunt destule, cam la toate facultatile. La unele facultati se intra si cu 5. Sunt unele facultati care sunt inca vazute ca fiind bune si in consecinta mai vanate de cei care chiar au ceva in cap si acolo inca nu se intra usor(*). Paradoxal, unul din motive e tocmai faptul ca examenul e asa simplu. Celalalt ar fi ca sunt destul de multi inscrisi si majoritatea de calitate ceva mai buna. Combinandu-le pe astea doua… rezulta ca nu prea e loc de greseli.

    Dupa aia… se trece usor prin facultate (daca ai ceva nesimtire in dotare, bineinteles). Multi se plang de primii ani. Eu ma plang de ultimii (si de faptul ca se fac chestii care n-au nici o legatura cu politehnica – economii, politologie, integrare europeana, etc.). Majoritatea materiilor de profil din primii ani s-au facut totusi ceva mai serios. Nu ca s-a facut ceva prea dificil pe acolo, dar macar oamenii aia chiar se chinuiau sa traga de studenti sa invete ceva. Tin minte ca aveam teme la analiza matematica, la algebra, la matematici discrete, la electrotehnica, electromagnetism, la matematici avansate, la probabilitati si statistica, aveam de facut laboratoare la fizica, chiar se faceau seminariile, chiar trageau oamenii cu care le faceam de toti studentii sa isi faca activitatea aia de la seminar. Anul trei a mai fost cum a mai fost, am avut unele materii care chiar s-au facut la modul serios – transmisii de date, circuite integrate (probabil cele mai faine mterii de pe tot parcursul facultatii; si profu’ de transmisii de date o fost probabil cel mai injurat prof de catre majoritatea studentilor, da’ mie mi s-a parut cel mai tare… si nu doar pentru ca mi-a dat 10 dupa ce m-a intrebat de o formula, iar eu „aaa” si i-am luat pixu’ din mana si m-am apucat sa-i deduc formula pe hartie ca n-o stiam pe de rost 😆 ) sau macar decent/ semi-decent (analiza algoritmilor, dispozitive si circuite electronice). Dar dupa aia… praf!

    Si a fost ingrozitor de frustrant pentru mine. Probabil ca pentru majoritatea chiar a fost mai usor in ultimii ani, pentru ca in primii ani chiar li se cerea sa stie ceva, iar apoi… era in regula daca copiau ceva, orice pe foaia de examen, doar sa fie ceva scris acolo. Doar ca eu nu pot face chestia asta. Si in conditiile in care cursul nici macar nu se face cum trebuie, profu’ intarzie din ce in ce mai mult, in prima saptamana intarzie 10 minute, iar la sfarsitul semestrului ajunge cu 10 minute inainte de terminarea timpului de curs, povesteste despre alte chestii in timpul de curs, o treime din cursuri nu se tin, la seminarii/ laboratoare e chiar mai rau, daca sunt prea putini studenti veniti => „mergeti acasa” (asta e o chestie care nu tin minte sa se fi intamplat la cealalta facultate, la mate-info, desi situatia cu prezenta era si mai tragica, oarecum si din cauza ca erau grupele mai mici; dar stiu ca s-au tinut cursuri, laboratoare, seminarii si atunci cand nu mai era nici un alt student in afara de mine; in ultimul semestru, la softuri matematice n-a mai venit nimeni altcineva in afara de mine)…

    Ah, si intamplator am fost prezenta cand isi sustinea un „geniu” de la noi licenta. Jumatate +1 din profii din comisie dormeau (sau faceau altceva pe net, sa nu intram in detalii), ala se balbaia citind de pe foile lui, trebuia sa prezinte o schema, s-a incurcat, nu stia ce e pe acolo. Presupun ca a luat licenta cu nota buna.

    (*) Un exemplu ar fi automatica (cel putin la calculatoare). Numarul de retardati e mult mai mic decat la FILS. Nu inseamna ca de acolo ar lipsi cu desavarsire, aproape ca mi-am cules mandibula de pe jos cand s-a trezit unu’ sa se revolte ca, la o materie de programare din ultimul an, are de facut… programare! Dar nivelul e totusi mai ridicat. Si, la cursurile pe care mi le-am luat eu acolo (pentru ca se poate si chestia asta, sa-ti schimbi din cursuri), s-a pus mult mai mult accentul pe activitatea pe parcursul semestrului, laborantii au fost mai dispusi sa ajute (lucru bun, io-s o pacoste – „nu mergeee!”/ „da’ tu il rulezi?”/ „oops!”) si… sistemul de notare a fost simpatic 😀 adica la toate materiile nota maxima era undeva intre 11 si 14 (uluitor, au fost oameni care au picat!) Macar s-au tinut serios cursurile si, cine voia sa invete ceva, putea sa faca asta fara probleme. Eu am fost picata din luna, total neobisnuita cu felul in care trebuiau facute temele – pentru fiecare tema aveau un tester, testarea se facea automat, tema trebuia sa treaca testele, fiecare test avea un punctaj. Toanta de mine si-a zis la inceput ca, daca tema mea face tot ce trebuie, n-are cum sa nu treaca testele. Gresit! Tema functionala, da’ nu trecea nici un test. Si totusi, pana la urma tot am reusit sa iau note mari. Era practic imposibil, daca iti dadeai silinta, sa nu poti ajunge intr-un semestru de la zero la un nevel decent.

    • Robin Molnar 04 februarie 2011 la 09:17 - Raspunde

      Matematicile din facultate mi-au mâncat ficații, splina, rinichii, nervii, ochii, sistemul digestiv, sistemul osos și cel muscular și încă câte și mai câte, nici nu pot să descriu. În schimb, pe materiile de specialitate (nu, la inginerie matematica pentru matematicieni nu este o materie de specialitate, dar matematica pentru ingineri, dacă s-ar preda așa ceva, ar trebui să fie) eram șef de trib.

      Bine, mie nici acum nu-mi place programarea, dar la electronică și din astea (dispozitive numerice, circuite digitale) eram bunicel. Bine, se vedeau și anii de radioamatorism din spate, respectiv pasiunea și, de ce nu?, talentul.

    • Mihai Todor 04 februarie 2011 la 12:10 - Raspunde

      Eu aveam o colega care a luat 10 la Electrotehnica, dar ea sustinea ca in casa, prizele livreaza curent continuu. Cred ca asta spune suficient despre nivelul studentilor si calitatea actului de invatamant din Universitatea Politehnica Bucuresti, Facultatea de Automatica si Calculatoare, sectia Automatica.

      LE: Sa nu mai zic cum tinea letconul in mana (cand lipea componente pe o placuta de montaj), de ziceai ca-i un…

      • Robin Molnar 04 februarie 2011 la 12:16 - Raspunde

        Cred că dorea să spună: în continuu.

        Să mai spun că eu am luat șase respectiv cinci la electrotehnică? Și cinciul ăla încă la restanțe? Aveam un profesor, Visalon, cam cretinel așa. Io am luat cinci și făceam spume, că doar nu eram de cinci, iar ăia care au dat șpagă în fața mea știut mai bine ca mine au luat opt și-mi scuipau semințe în cap…

        • Mihai Todor 04 februarie 2011 la 12:42 - Raspunde

          Mdeh, sau un decolteu mai generos, in cazul fetelor… Mi-e sila sa-mi aduc aminte. Dupa cum am mai zis, astea sunt cateva din motivele pentru care am refuzat categoric sa imi continui studiile in aceasta tara.

          • Robin Molnar 04 februarie 2011 la 16:46 -

            Deh, aia cu decolteul n-am înțeles-o niciodată.

  6. RaRo 04 februarie 2011 la 11:41 - Raspunde

    Na, ce să mai comentez și eu în afară de ce ați spus voi și de ce am scris pe facebook… Am scris acum 2 zile despre cei cu pretenții mari și bagaj 0. Încă nu am scris despre generația de analfabeți. Poate o s-o fac.

    • Robin Molnar 04 februarie 2011 la 12:00 - Raspunde

      Noi scriem degeaba, că în curând nu o să mai fie nicio generație tânără capabilă să citească. Ne-am întors înapoi la 1850.

  7. Ana 04 februarie 2011 la 15:40 - Raspunde

    Uuu… si eu tin minte cand a intrebat-o de spectrul sinusului pe una si ea a zis ca e infinit. 😆 De mentionat ca fata avea zece pe linie. Probabil partial din cauza ca totusi muncea enorm (pacat ca statea mai prost la partea cu ganditul), venea la absolut toate cursurile si o stiau toti profii de fata cuminte (si mai arata si bine) si partial din cauza ca na, tati era si el prof la poli.

    Acum ce sa zic, cat de pe merit o fost notele mele de zece la electrotehnica, e discutabil. Pe de o parte, nu am terminat lucrarile (chiar daca pe semestrul 2 am umplut vreo 25 de foi si m-o lasat si dupa ce s-o terminat timpul de examen… pana s-o plictisit si mi-o zis ca vrea sa mearga acasa 😆 ). Pe de alta parte, era imposibil sa termini toate subiectele alea in timpul regulamentar. Na, nu pot spune ca nu mi-o picat prost atunci cand m-am dus dupa rezultate si mi-o zis ca nu mi-o corectat lucrarea, da’ ca am oricum zece – cum adica, eu chiar am muncit la lucrarea aia, am scris in draci… ca sa nu se uite pe ea?

    Circula o vorba cum ca la o anumita materie la care se dau mai multe subiecte la examen, e bine ca, daca ai un numar de subiect intre 5 si 10, sa-l scrii cat mai mare, preferabil cu alta culoare pentru ca profa nu tine minte ce a corectat si ce nu, si s-a intamplat sa creada ca aia e nota. Au fost examene la care s-a trecunt rezolvand exercitii care se reduceau la calcule de genul 1+1. Au fost examene la care au trecut oameni care nici macar n-au fost prezenti (nu intotdeauna, eu am picat multe prin neprezentare). Ca sa nu mai zic ca nu tin minte ca nu stiu sa fi fost vreun examen unde profii sa nu fi tras de toti boii ca sa le poata da un 5.

    Si am mai auzit unele chestii. Nu stiu cat sunt de adevarate, ca eu n-am participat la asa ceva. Am auzit de examene luat pe diverse, de la sticle de Jack si cartuse de tigari, pana la sume de patru cifre in euro sau plasme.

    Cu matematicile… ce pot sa zic, mie intotdeauna mi-au placut. Si a fost fain in anul II, cand au inceput sa se lege, pentru ca am ajuns sa folosim la materiile de electronica chestii invatate in anul I la matematici. In primul rand analiza matematica la electromagnetism, algebra tensoriala la fizica solidelor (cu accentul pe proprietati electrice, ditamai capitolul de semiconductori la sfarsit), apoi matematici discrete la circuite integrate. It’s pretty cool when you start making connections 😀

    • Robin Molnar 04 februarie 2011 la 16:52 - Raspunde

      😀 După cum scrii pe aici, poți să mergi lejer să faci un doctorat în UK.

  8. Ana 04 februarie 2011 la 15:58 - Raspunde

    Ah, si sa fiu si putin rea. Tanti Cati trebuia sa se preocupe intai de calitatea invatamantului din poli si abia apoi de pus marmura pe jos la facultatea de chimie, da? Nu spun ca toate investitiile facute in cladiri ar fi fost rele, ca era de rahat iarna in anul II (*) cand aveam ore in salile alea cu 3 pereti in afara, din care doi de geamuri. Batea vantul afara si imi vedeam hainele de pe mine cum flutura si m-a troznit de vreo doua ori ideea sa-mi bag picioarele in cursu’ de electromagnetism (care totusi a fost materia mea preferata semestrul ala) pentru ca nu mai puteam de frig.

    (*) in anul I ne-o trimis la mama dracului in Victoriei in cladirile alea vechi in care macar aveam ditamai sobele.

    • Mihai Todor 04 februarie 2011 la 16:54 - Raspunde

      Probabil cunosti destul de bine sala A250 din Leu, mai ales in perioada iernii 😉

      • Ana 05 februarie 2011 la 10:09 - Raspunde

        O stiu, dar nu am avut ore acolo, doar examene. Cursuri am avut in D100. Circuite integrate. Si in anu’ ala o avut profu’ proasta inspiratie sa faca prezenta la curs, asa ca era mereu sala plina-plina, trebuia sa fii din timp la usa ca sa prinzi loc intr-o banca, altfel stateai la geam. Intr-o zi am ajuns de-abia in pauza si n-am mai prins loc decat intr-o banca rupta. Au urmat 3 ore de chin si de tinut banca aia cu genunchii si mana stanga sa nu pice.

        • Robin Molnar 05 februarie 2011 la 14:51 - Raspunde

          Asta da poveste de groază. La noi la Petroșani nu aveam toate geamurile și nici căldură, iarna, acum 10 ani. Între timp a devenit un pic mai bine.

        • Mihai Todor 05 februarie 2011 la 15:30 - Raspunde

          Mda, cunosc… Acolo făceam eu mecanica în anu’ I.

    • Robin Molnar 04 februarie 2011 la 16:55 - Raspunde

      Io eram în generală când PSD a început reforma. Dar până de curând n-am înțeles de ce a făcut-o. Apoi am înțeles: controlând facultățile, controlau un munte de bani. Și-au bătut joc și au distrus viitorul țării ăsteia. Nu pot să iert, nu pot să uit sau să înghit lejer una ca asta.

  9. RCA Ieftin 2011 04 februarie 2011 la 18:00 - Raspunde

    In 10 ani prevad cea mai dezastruasa perioada pentru Romania. Mult prea multe actiuni cu efecte pe termen lung isi vor arata „coltii” atunci.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.