Foarte mișto articolul cu Arca lui Noe
Este aproape veridic, mai ales în forma sa cvasi-științifică. Arca avea un volum total de 40,000 de metri cubi. La 20,000 de animale, rezultă că fiecare avea un spațiu de doi metri cubi. Sigur, unele animale fiind mai mari, iar altele mai mici, ar părea că e loc. Dar oare chiar este? Sau mai rămân câteva întrebări?:
- Cele 20,000 de animale despre care s-a spus că ar fi fost pe arcă, pe unde primeau oxigen? Că geamuri nu au fost proiectate, iar aerul condiționat nu se inventase.
- Animalele foloseau scările înguste pe care le foloseau și oamenii?
- Dacă intrarea în arcă era în laterală, de ce ăștia au spus că ar fi deasupra? În Biblie scrie clar că era un singur geam în laterală, și o singură ușă, tot în laterală. A greșit cumva Biblia? Sau au inventat bibilicile?
- Animalele carnivore ce mâncau? Paie? Și cum s-a păstrat carnea ne-stricată vreme de minim patru săptămâni?
- Cum a fost încorporat sistemul de drenaj al fecalelor? Că-n schița modernă nu se vede.
- Dar apă și mâncare cum li se dădea animalelor, sau se serveau singure?
- Dacă arca a fost construită din lemn de chiparos, cât de groși avea pereții? Chiparosul, fiind un conifer, are lemnul extrem de moale și de fragil. Din schițe pare, mai de grabă, a se fi folosit un lemn de esență tare. Ceea ce nu e cazul.
- Dacă arca nu avea geamuri, lumina nu avea cum să pătrundă înăuntru. Ceea ce înseamnă că animalele stăteau în întuneric, fără aer, la umiditate și căldură. Cum de nu s-au îmbolnăvit de infecții bacteriene?
Bine, știu că dezbatem științific o fantasmagorie comună multor creduli, dar – na – undeva trebuie să fie o minimă decență în ceea ce privește exprimarea unor idei, cum ar fi aceasta a mea, că – în cel mai bun caz – dacă arca lui Noe ar fi fost reală, animalele ar fi trăit într-un iad întunecos, înecăcios, cald și neaerisit și ar fi murit de stres sau de infecție și-n niciun caz nu ar fi supraviețuit câteva săptămâni.
În fine, ar mai fi multe de întrebat…
Iar îți urci creștinii în cap, bre? 😛
Always. Coca-Cola. :))
1. Sistemul de ventilatie era probabil unul natural, folosindu’se usile de aeraj pentru controlarea fluxului de aer, comparabil cu cel al galerelor unde erau „gazduiti” in „burta” galerei cateva sute de sclavi care „pedalau” la vasle plus oastea. Nici alea nu aveau geamuri … nici in mine nu sunt geamuri … de unde pana unde ideeia ca doar asa se poate ventila?!
2. Animalele probabil ca au stat pe loc … si nu au fost scoase la plimbare.
3. Greselile de interpretare sunt frecvente.
4. Metoda de conservare a carnii prin sarare/uscare/afumare sunt vechii de cand lumea si pamantul. Carnea conservata reprezenta principala metoda de hranire a celor care navigau pe ape … lipsa legumelor si fructelor proaspete era cea mai mare problema de unde si cunoscutele epidemii de scorbut.
5. Figure 4. Animal enclosures with sloped, self-cleaning floors, emptying into a manure gutter or pit.
6. Un sistem de hranire bine pus la punct este relativ usor de intretinut daca vorbim de alimentatie in mare parte bazata pe furaje. Ca exemplu poti lua fermele dezvoltate din perioada preindustriala unde cateva mii de capete putea fi lejer intretinute de un personal relativ redus.
7. Ai fi surprins de rezistenta acestor materiale lemnoase daca legaturile si structura se face intr’un anume mod. La fel de circumspecti au fost oamenii de stiinta si in ce priveste trestia … care s’a dovedit suficient de rezistenta pentru o tranversare a oceanului in urma unui experiment.
8. Un sistem de ventilatie bine pus la punct elimina toate problemele cu exceptia luminii care putea fi usor asigurata de lampile cu ulei, principala metoda de iluminare a acelor vremuri.
9 … ia in considerare faptul ca aceea arca poate fi doar o interpretare a ceia ce a fost defapt.
Nu stiu de ce ne credem atat de evoluati in dauna celor dinaintea noastra atata vreme cat exista multe lucuri pe care ei le’au facut iar noua nu ne iasa in ziua de astazi nici cu mama tehnologiei!? In plus de asta dovezile sunt putine … cunoasterea civilizatiilor dinaintea noastra fiind foarte redusa si in mare parte bazata pe interpretari mai mult sau mai putin sustinute de dovezi clare.
1. Galerele erau mult mai mici, mai ușor de aerisi, și n-aveau 20,000 de animale în ele. Maxim 200 de sclavi aveau cele mai mari galere.
4. Leii mănâncă carne uscată? Stârv?
5. Conform implicațiilor de la Figura 4, animalele nu aveau loc, că spațiul era irosit pentru manure.
7. Da, aș fi, mai ales dacă ar pluti…