Nepăsarea cred că este sursa multor rele care ni s-au întâmplat şi a încă multora care ne vor paşte de-acum încolo. Şi mă simt un pic lipsit de putere, fără mijloacele necesare unei riposte. Bine, poate exagerez, dar mă întristează să văd unele chestii.

Asta mă întristează:

Da, nepăsarea faţă de mediu şi da, sunt convins că fără o reaşezare a mentalităţii o să o cam sfeclim, nu mortal, dar suficient cât să ne chinuim. De exemplu dacă mai creşte un pic temperatura agricultura şi aşa cu un picior în groapă va ajunge să fie istorie. Pentru că va fi secetă din ce în ce mai des, irigaţiile sunt cum (nu) sunt, producţia va fi mai mică iar preţul, evident, mai mare. Şi vom plăti pe pânie câte 5 – 10 lei, ca englezii, din salarii româneşti. Şi se va scumpi şi carnea, că doar animalele mănâncă furaje, nu? Şi se vor scumpi toate, ca într-o spirală din care nu văd cum am putea ieşi.

Asta ca să nu mai spun de călduri insuportabile vara, afectarea somnului din cauza căldurii (noaptea) şi alte lucruri minunate dătătoare de stres şi suferinţă. Şi îmi menţin părerea că încălzirea globală va afecta şi fertilitatea masculină, pentru că vremea se va încălzi mai repede decât se poate corpul uman adapta.

Cine va lua taurul de coarne? Pentru că soarta fiecăruia depinde în primul rând şi de el, nu doar de ceilalţi, numai că ceilalţi nu sunt convinşi. Sau nu le pasă. Iar ei sunt mult mai mulţi, vorba aceea.