O poveste cu un țărănoi
L-am văzut azi și am rămas prost. Era îmbrăcat în pantaloni de bumbac semi-elganți (smart casual), o cămășuță cu mâneci scurte și adidași. Adidași sport, nu așa… Am crezut că nu văd bine.
Să nu mai spun ce freză de aurolac avea, un cioc destul de stufos și o atitudine miserupistă de nu-mi venea să cred. Pur și simplu, omul nici nu realizase cât de aiurea era îmbrăcat și nici de ce se uita lumea strâmb la el.
… Atâta, doar, că țărănoiul respectiv eram eu.
Bre, ia apuca-te de manele, ca nu se mai poate asa =))
Da, mâncați-aș portofelul matale, boierule! =))
Man. De ce era imbaracat aiurea?
Inca nu am depasit stadiul cand ne uitam la altii cum sunt imbracati? 😛
Mersic,
Raul,
Frate-mio drag, te iubesc, tu ai citit articolul? =))
AH 😛
Poti sa stergi comenturile mele pls :p
Asta-i ca faza cu negrul și cu baba. =))
Vad tot timpul oameni imbracati in halul asta asa ca pe mine nu ma mai mira asemenea lucruri
=)) OK…
Data viitoare postează cu poză.
=)) Ar fi ceva.