Dacă sexul ar fi în principal o experiență intelectuală
Și, dacă tot ne-am apucat să vorbim despre sexualitatea la limită, trebuie să vă mărturisesc faptul că mai am o curiozitate, și anume cum ar arăta sexul dacă ar fi doar o experiență intelectuală.
Mă rog, de fapt, cum ar arăta sexul dacă ar fi în principal o acțiune cognitiv – intelectuală și mai puțin copulație și cum ne-ar afecta asta.
De exemplu, cred că emoția descoperirii obiceiurilor sexuale ale partenerului este un act cognitiv, la fel cum și imaginarea variilor posturi sexuale este dată de imaginație, deci avem o serie de aspecte cognitive ce influențează actul sexual.
Voi ce părere aveți? Oare, paradoxal, dacă sexul ar fi mai mult un act cognitiv, oare n-am fi mai liberali? Oare familiile ar fi poligame?
Daca ar fi o experienta intelectuala, probabil n-ar mai fi asa practicat, apreciat, cercetat pe toate partile. Multora nu le merg la inima experientele intelectuale, nu le pot „digera”… 🙂
Și-atunci mai ajungeam să fim șapte miliarde?
Cam offtopic, dar mi se pare extrem de amuzant episodul din Seinfeld in care George are o perioada fortata de abstinenta sexuala, si devine temporar extrem de inteligent 🙂
Asta explică multe!
Pe mine am depaseste acest subiect…asa ca am sa stau ca un spectator!
=)) Câtă modestie.