Apropo de monitorizarea SUA

SUA monitorizează tot ce mișcă pe internet și nu numai, n-ar trebui să fie un secret pentru nimeni. Că SUA face asta de ani de zile, de zeci de ani, mai exact, iarăși n-ar trebui să fie un secret pentru nimeni. Sau, cel puțin, nu o surpriză de proporții.

În schimb, ce mă surprinde pe mine este că după zeci de ani de monitorizări și interceptări, atentatele de la Boston au fost posibile. Și nu, nu cred că vinovații au fost prinși. Mai de grabă, în lipsa oricărui suspect, autoritățile americane au folosit un program (algoritm) de căutare prin metadata cetățenilor pentru că găsi profilul “cu cele mai mari șanse” să fie vinovat și, evident, l-au băgat la înaintare.

Ca să vă faceți o idee, dacă vreodată ați intrat pe un site p0rn0 obscur și ați dat un click pe acolo, după care vi s-a deschis un popup cu pornografie infantilă, metadata sesiunii respective de internet va conține și acest aspect, că ați accesat printr-un popup un site de pornografie infantilă, informație care va rămâne benignă în istoricul Dumneavoastră. Chiar dacă n-ați dat click în ea. Sau chiar dacă ați dat click s-o închideți și ați fost țăpit, deschizându-se altceva…

Dacă, după zece ani, vreun copil dispare din cartier, iar autoritățile n-au niciun indiciu, încep să caute prin metadata și – automat – veți fi incluși în lista de suspecți, pe motiv că ați accesat odată un site de pornografie infantilă. Asta, dacă aveți noroc să vi se deschidă un astfel de popup doar o singură dată în viață. Dacă nu, intrați la “accesări repetate” ceea ce, deja, vă marchează cu portocaliu în sistem…

Dacă sunteți marcați cu portocaliu și aveți și ghinionul să corespundeți unor modele de risc (bărbat, alb, trecut de prima tinerețe, studii medii, job nașpa, necăsătorit), în lipsa unor alți suspecți, veți deveni suspectul principal, pentru că algoritmul de sortare vă va vedea ca pe un risc, în niciun caz ca pe o victimă a unui sistem imperfect.

Revenind la terorism, algoritmul este același. Dacă intri pe site-uri anti-americane – indus în eroare către proprietarii altor site-uri – metadata va conține această informație, cum c-ai accesat site-uri jihadiste anti-americane. Nu interesează pe nimeni cum, exact ca în cazul precedent.

Și să nu credeți că site-urile jihadiste nu fac link building cu alte site-uri, eventual pe bani. Astfel, ție ți se pare că intri pe un site cu p0rn0 arăbesc. Când colo, vezi un film cu doi cântând la kalașnikoave și recitând cu însuflețire tot felul de sloganuri de spălat pe creier și luptă patriotică.

Dacă, deci, pățești asta e mai multe ori, într-un deceniu să zicem, sistemul te marchează cu “accesări repetate” ale unor site-uri jihadiste anti-americane. Dacă ai și ghinionul să ai un profil considerat cu risc (tânăr, bărbat, studii medii sau superioare, dintr-o țară fu*ută-n cur de americani, cu rude în mai multe țări) ai pus-o ca, ca fraierii ăia de au fost acuzați de atentatele cu bombă de la Maratonul din Boston.

Ceea ce încerc să spun este că prin sistemul american se poate ajunge ca oamenii să fie acuzați pe nedrept, bazându-se doar pe dovezi circumstanțiale și rupte din context, și în niciun caz pe probe directe, materiale sau de altă natură.

Pur și simplu, dacă sistemul ar funcționa, după un anumit prag, poți determina exact cine și ce urmează să facă și poți acționa în consecință, ca să-i oprești. Numai că realitatea este alta.

Mai mult, computerele nu pot emula discernământul uman, iar discernământul uman nu funcționează corect atunci când trebuie să găsești un țap ispășitor. Criminaliștii sunt niște specialiști iar expertiza lor încă nu poate fi transpusă în tehnologice cibernetică.

Dar, desigur, fraierii merg la închisoare.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.