S-ar putea să nu știm fizică…
[…] a fost observat un semnal al particulei lui Higgs cu valoarea de 125 GeV şi un nivel de semnificaţie de 3.5 sigma (nivelul de semnificaţie este un parametru utilizat în statistică, pentru evaluarea probabilităţii ca un eveniment să se producă altfel decât din întâmplare). În contextul de faţă, valoarea de 3 sigma înseamnă că este suficient pentru a dovedi posibilitatea existenţei bosonului, dar este nevoie de atingerea valorii de 5 sigma pentru a confirma descoperirea […]
Din câte îmi dau eu seama, fără a fi statistician, valoarea de 3,5 sigma de mai sus indică probabilitatea, nicidecum posibilitatea existenței particulei.
Mai mult, eu încerc să privesc situația dintr-un context mai larg, de genul: semnalul unei particule cu masa spre partea inferioară a largului spectru teoretic de existență apare la marginea inferioară a spectrului de probabilitate, ceea ce mă face să mă întreb dacă ceea ce au văzut oamenii aceia este fix ceea ce căutam, sau dacă nu cumva este altceva?
Astfel, nu aș fi surprins dacă actualul model atomic s-ar dovedi incomplet sau inexact, iar existența bosonului Higgs n-ar fi probată, ori dacă această particulă ar avea niște proprietăți „misterioase” și inexplicabile conform teoriilor actuale.
De fapt, aceasta și este frumusețea fizicii cuantice: cercetarea nu se termină niciodată, fiindcă mereu se mai găsește ceva de elucidat. Ceea ce înseamnă că s-ar putea nu știm atât de multă fizică pe cât credem.
Cu cât afli mai multe, cu atât realizezi cât de puține lucruri cunoști.
N-am zis-o eu pe asta, dar se potrivește cu articolul! 😀
Da, așa mă gândesc și eu!