Cerne, Doamne, linistea uitarii

Peste nesfarsita suferinta,

Seamana intinderi de credinta

Si sporeste roua indurarii,

Rasadeste dragostea si crinul

In ogorul napadit de ura,

Si asterne peste munti de zgura

Linistea, iertarea si seninul!

---

Nici in Est, nici in Vest, nici in Nord, nici in Sud

Trambita dreptatii nu o mai aud,

Nici pe camp n-o mai gasesc, nici in casa

Nici in inima acelora cu care stau la masa…

Si in Est si in Vest si in Nord si in Sud,

Cu plamanii storsi de sangele crud,

ahtiati de dorul libertatii,

fratii mei se sting in poarta vietii.

Cine stie cand va rasari,

plamadit din mortii inca vii,

dintr-un colt de tara, inca teafar,

din pamant valah, un nou luceafar…

Cine stie oare, cand din greu,

scapa-va, Doamne, Neamul meu

in urgia norilor amnarul,

sa trezeasca-n radacini amarul.

Si in pas navalnic sa-i aud

si din Est si din Vest si din Nord si din Sud,

cum vin, mare, vin peste coclaur

serafimii zilelor de aur…

---

Serafica orga, destoinic strigoi!

Peretii par clapele claviaturii

Pe care maiestrele degete moi

Morseaza cereste poemul culturii.

---

Trudind flamanzi de soare si de paine

Injuraturi si pumni ne-a fost rasplata

Sa facem drum vapoarelor de maine

Am despicat Dobrogea cu lopata.

Istoria noastra cea din lacrimi toarsa

Va tine minte si-ntre foi va strange

Acest cumplit Danubiu, care varsa

Pe trei guri apa, iar pe-a patra sange.

---

Doamne, Dumnezeu cel sfant,

Coboara-te pe pamant

Sa vezi cati nevinovati

Zac in inchisori legati!

Sa vezi cati oameni cinstiti

Zac in inchisori huliti.

---

Scumpu nostru Cardinal

O suferit la Canal

La Canal si la Gherla

Inchisoarea cea mai grea

Batut chinuit mereu

Lauda pe Dumnezeu

La-nchisoare cat o stat

O fo’tare torturat

Credinta nu si-o lasat

De la Sighet la Aiud

Acolo a stat mai mult

In celula fara soare

Tot cu lanturi la picioare

Si pe maini catuse grele

Cu greu o trecut prin ele.

---

Foaie verde de cicoare

Greu-i rob la inchisoare

Ca n-ai nici o sarbatoare.

In seara Craciunului,

Pe malul Canalului,

In loc de colac cu mac

Mancam morcovi cu dovleac,

In loc de colindtri,

Huruit de-excavator,

In loc de mama si tata

Tarnacopul si lopata,

In loc de sora si frate,

Santinele-narmate

Cu cartuse si grenade

Si pistoale-automate.

---

Dar-ar Dumnezeu sa arda

Temnita de la Orade,

Acolo am sazut la beci,

Intre doua ziduri raci,

Fara pat, fara lumina,

Doua luni si-o saptamana.

Acolo, cat am sazut,

Soarele nu l-am vazut.

Si primeam un sfert de paine

Mi-l aruncau ca la caine.

Ieu de nu mi-am fost fecior

De trei ori era sa mor

Pe mana haiducilor

Haiducii de la inchisoare

Care dau sa ma omoare.

---

Eu din somn cand m-am trezit

N-a mai fost rand de fugit

Ei atuncea m-au somat

Si de manuri m-au legat

In masina m-au bagat

Spunandu-mi ca-s arestat

Iar din sat cand am plecat

Maica rau s-o suparat

La Sighet cand am ajuns

Paru-ndata mi l-au tuns

Sand a fost a doua seara

M-au scos gardienii afara

M-au dus la Securitate

Si m-o-ntrebat de grenade

De grenade si cartuse

Si mi-au strans mainile-n usa.

---

La fereastra robilor

canta ingerii in cor

de cu seara pana-n zori.

Au venit colindatori

Ingerii nemuritori

Incarcati cu dalbe flori.

In inima robului

Domnu-si face ieslea Lui

In noaptea Craciunului.

Flori de crin din ceruri ploua

Peste ieslea lui cea noua

Si din flori picura roua.

Sta un copilas in zare

Si priveste cu mirare

O fereastra de-nchisoare.

Langa micul copilas

S-a oprit un ingeras

Ce-i sopteste dragalas:

Azi Craciunul s-a mutat

Din palat la inchisoare

Unde-i Domnu-ntemnitat

Si copilul cel din zare

A venit la inchisoare

Sa traiasca Praznic mare.

---

Albira mierii, a mijit de zori…

Hai, liniste, spre nemurire-ncearca

Sa treci in bunul simt ca-ntr-o cosarca,

Asa cum ai facut de-atatea ori.

Si uita ca aproape nu ne-ai fost,

Dar catu-i cer in ochii de bunica

Si cat miroase plansu-a levantica

Mai cred in Vicleime, ca un prost.

Caci pe zabava sufletului verde

Catre visatul nou Ierusalim

Noi ne vom mantui, ori ne vom pierde,

Numai cu ceea ce-am luptat sa fim.

---

Du-te, mama, si te culca, du-te,

plang prin nori cocorii rataciti,

toamna-si pune mainile durute

in crucis pe sanii ruginiti.

Du-te, mama, si te culca, du-te,

lacrimi n-ai sa-nfrangi cumplitul dor.

Du-te, mama, fug prin codrii ciute,

lupii urla si-s pe urma lor.

Dintre morti iti scriu sa ai rabdare,

voi veni de-o fi cum ai dorit,

vor fi flori si zori de sarbatoare,

iarta lumii tot ce-ai suferit.

Du-te, mama, si te culca, du-te,

cade trist vesmantul toamnei ud,

crengile gradinii tot mai slute

zbuciumandu-se in vant s-aud.

Nu mai tresari cand ploaia suna,

spre gradina n-ai ce sa privesti.

Inca nu vin, nu, maicuta buna,

doar fosnesc frunzarii sub feresti.

---

Cand vrerile se frang tacut sub ranga

Si se-mpletesc in vesteda cununa,

Sperante spanzurand de cate-o creanga

Se leagana sub razele de luna.

De fiecare creanga e-o minciuna.

Topeste-mi, Doamne, ultima manie

Sa pot ierta cum mi-ai iertat Tu mie.

---

Va privesc prinse zdravan de gleze cu nituri,

Fac un pas, va aud zornaind fieraria,

Crancen ma simt priponit de garnituri,

Asa m-a legat de ea vesnicia.

Ma culc, ma ridic, sun din carne, din oase,

Painea mea suna, apa mea suna, somnul meu suna,

Parca intreg sunt facut din fier si furtuna

Pe nicovala si sub baroase.

Ca lupii ma rupeti, ca iadul ma frigeti,

In tipatul vostru satana ma striga…

In trunchi, in plamani, catusa mi-o-nfigeti,

Pana si-n inima am o veriga…

---

Ingerii intrau voiosi

printre gratii, ca prin struga…

In celula era soare,

numai zbor de aripioare,

prin pereti veneau spre mine,

imbracati in mantii fine,

Patriarhi, Batrani, Parinti,

Cuviosi, Ierarhi si Sfinti,

norod mult, ca spice vara,

unii coborau cu scara,

Domnitori, Voievozi si Regi,

Imparati, popoare intregi

se scurgeau pe dinainte…

Unde-o fi mergand, Prea Sfinte?

---

De ce chiar aici

si nu mai departe?

o! Urnele sparte

dormind in urzici

sfielnic tresalta

fiorul sfintit

lepros asfintit cu pasari de balta

peisaj fara har

teroarea stapana

din mlastina pana

pe masa-n pahar

e cineva sus

sa traga cu-o brazda

incinta de gazda

cocorului dus?

de-asupra pe cer

un soare sfarleaza

de carpe sfideaza

pe cei care cer.

---

Pe care stea, pe ce planeta, Doamne,

Batran fara vedere si auz

Ai adormit trudit de vesnicie

Ca’n desnadejdea-mi oarba sa te-acuz?

O, Tata, cum se scutura in toamna

Frunzele pale-n codrii fara nume

Aidoma iti semeni nepasarea

Din vamile de dincolo de lume.

De ce ma lasi sa blestem, sa ma’ncaer

Cu serpii din ispitele satanei?

Veninul desnadejdii ma rapune:

O Eli Eli lamah Sabah Tani!

Si-n razvratirea care’n mine urca

Isi strig in fata cu-al catusei sunet

Degeaba esti atotputernicia!

De ce nu sfarmi lacatele cu’n sunet?…

---

In Valea Piersicilor

Langa fortul numarul 13 Jilava,

In fiecare seara,

Canta o privighetoare

Un requiem pentru condamnatii la moarte.

Ascultati bine,

In cantecul ei rasuna

Pentru cei care stiu sa asculte

Salvele plutonului de executie.

Ingenunchiati, prieteni,

Privighetoarea canta

Un requiem pentru condamnatii la moarte.

---

Nu-s vinovat c-am indarjit sacalii

si c-am racnit cu sufletul durut

ca nu dau un Ceahlau pe toti Uralii

si ca urasc hotarul peste Prut.

Dac-am strigat ca gaitele ne fura

Adancul, codrul, cerul stea cu stea

si sfanta noastra paine de la gura,

nu-s vinovat fata de tara mea.

De-aceea, cand cobor legat in fiare,

impovarat de-osanda cea mai grea,

Cu fruntea-n slava, strig din inchisoare:

-Nu-s vinovat fata de tara mea!

---

Iar noaptea se face mai neagra, mai rece.

Cu doina, din luna pastorul-i petrece.

Si doina se stinse si tot se pierdu,

Acolo, de unde, veghezi, Doamne, Tu.

Mai sus decat sfera slavitelor astre

In locuri oprite privirilor noastre,

Alaiul pieri si s-au dus, l-au tot dus

Sa-l vada la fata pe Domnul Iisus.

---

Ne ascundeam prin codri

De steaua cu cinci colturi,

Cand mamele la cote

Duceau ouale-n sorturi.

Dormeam in umbra rece

De vagauni adanci,

Cand mamele la cote

Predau lapte si sunci.

Ne aparam fiinta

Mereu cu arma-n brate,

Cand mamele la cote

Predau gaini si rate.

De foame-n hau de codri

Mancam si jir si ghinda,

Cand se preda la cote

Si ceapa de la grinda.

---

M-am intrebat, o Doamne, de ce sub grea tacere

Strivesti nadejdea celui ce-n sprijin te-a chemat?

Cununa slavei Tale facand a mea durere,

Din somnul nefiintei de ce m-ai desteptat?

Ajuta-m-a-ntelege, puternice Stapane,

De ce facut-ai lupii, ca sa-i hranesti cu miei,

De ce dreptatea prada nedreptatilor ramane,

Iar adevaru-ntruna hulit e de misei?

---

Puscarii, puscarii

Reci si triste

Lagare, lagare

Comuniste!

Ziduri reci, ziduri reci

De-nchisoare!

Ani intregi, ani intregi

Fara soare!

Balti si dig, balti si dig,

Fara hrana!

Foame, frig, foame, frig:

Sunt o rana!

---

La masa cu nevasta, cu copiii,

de multe ori sunt oaspe nevazut,

Impart imbratisare si sarut

si-ntind cu ei in blidul saraciei.

Si musc cu ei din codrul lor de paine

si sorb din zeama fiecarei linguri

iar ei nu stiu ca nu-s la masa singuri

ci langa mine, cel de ieri, de maine…

Nu vede nimeni, nimeni nu ma stie

din carne si din oase cand ma rup

sa ma intorc pe-acasa fara trup

fugar din anii mei de silnicie.

---

Din cuvant facut-am arma,

Din credinta-am facut scut,

Care spulbera si sfarma

Lanturi, gratii, ziduri, cnut.

Fara sa avem hartie

Ori cerneala sau condei

Am facut din poezie

Univers de epopei.

Infruntand teroarea crunta

Ne-a unit, ne-a-mbarbatat

Cuminecatura sfanta

Dintr-un univers intemnitat.

Din celule in cetate

Am zburat ca un lastun

Versurile zgariate

Pe o coaja de sapun.

---

Cat de mica fu galceava,

Te trezesti la Periprava.

Toata iarna stai in frig,

Tai la stuf si faci la dig.

Uite-asa trecura anii

Asteptand americanii.

S-a facut gatul ca fusul

Asteptand sa vina-Apusul,

Si-urechile-s subtirele

De vezi Moscova prin ele.

---

Tu m-ai facut din tarana

si-n adanc mi-ai turnat vesnicia,

dar in mine-o faptura pagana

si si noapte isi cere simbria.

Nu sunt, Doamne, decat o suflare,

Decat carne cu viermi si pacate

si Te caut in dor si-n oftare

sa-mi dai forma trairii curate.

Ce-as ajunge, tot singur pe ape,

intr-o lume de rani si suspine,

daca nu Te-as simti aproape,

daca nu Te-as avea langa mine?

Eu sunt scurgerea, aburul, clipa,

sunt doar lutul, iar Tu esti olarul.

Ocroteste-ma, Doamne, cu-aripa,

daltuieste-mi faptura, cu Harul…

---

Da-mi drumul din temniti, Iisuse,

sau ia-ma la Tine la cer;

in lanturi mi-s mainile puse,

mi-e sufletul doruri apuse

si-n lanturi menit sunt sa pier.

Da-mi drumul ca mama-i bolnava

si plange cu lacrimi de jar;

de paine, ea n-are farama,

da-mi drumul s-o vad pe batrana

si-arunca-ma-n temnita iar…

Da-mi drumul, Iisusule Bune,

Sunt tanar si vreau sa traiesc;

cand soarele rosu apune,

zefirul cand canta pe strune,

Iubita-mi as vrea sa-ntalnesc.

Ucide-ma, Doamne, cu pietre,

sau baga-ma-n negrul pamant;

ucide-ma-n chinuri incete,

otrava sa beau da-mi, cu sete,

c-aici e mai greu ca-n mormant!…

---

In seara asta, Doamne, Te vei culca flamand,

Azima rugaciunii n-o vei avea la cina,

Nici blidul de smerenii, nici stropul de lumina

Ce-mi palpaia altdata in candela din gand.

Sunt prea sarac, Stapane, nu am ce-ti oferi

Sa-Ti stampar foamea, furii mi-au talharit camara

Si de putinul suflet ce il pastram ca sara

Sa am ca tot crestinul cu ce Te omeni.

Zadarnic stai de veghe si-astepti umil si bland,

Azima cald-a rugii n-o vei avea la cina

Si-n cerul Tau de gheata cu turturi de lumina

In seara asta, Doamne, Te vei culca flamand.

„Culmea degradarii a fost atunci cand o parte din noi au fost fortati sa manance fecalele altuia. S-a ajuns atat de departe in aceasta nemaipomenita degradare incat unii dintre noi au preferat sa manance propriile fecale, pentru a nu fi obligati sa le manance pe ale altuia. Aceasta siluire paranoica a durat vreo trei saptamani, iar pentru altii cateva luni, timp in care am fost atat de crunt batuti pentru ca refuzam sa ne supunem. incat aceste saptamani au fost pentru noi inceputul unui delir…”

---

„Soldurile imi erau o rana, spatele vanat, desi nu mai fusesem batut. Nu mai vorbesc de alte suplicii imaginate pentru banditii, la gramada. Ti se cerea sa te culci pe burta.Peste tine trebuia sa se culce altul si altul pana cand simteai ca esti strivit ca un vierme sub calcai. Peste ingramadirea aceasta de trupuri schiloade aruncau apoi paturi, multe paturi, asa fel ca respiratia sa devina cvasiimposibila. si eram tinuti asa, in starea aceasta de sifocare, pana se ajungea la lesin.”

---

„Cel torturat era dezbracat in pielea goala si descaltat. De retinut faptul ca era iarna si in camera era frig. Hainele, rufele si incaltamintea erau legate la un loc in camasa, oar bocceaua trebuia facuta in asa fel incat sa poata sta pe cap. In aceasta pozitie torturatul trebuia sa urce pe tineta de necesitati. Cu bocceaua pe cap si mainile ridicate trebuia sa stea intr-un picior. Avea voie sa schimbe piciorulcand nu mai putea rezista. In stare aceea de epuizare fizica si sufleteasca in care ne aflam, unii dintre noi consideram ca aceasta metoda se putea suporta pentru a scapa de cealalta metoda, a sezutului fix pe prici si prin care trebuiau sa treaca toti. In final se terina intotdeauna cu o crunta bataie, luandu-se ca pretext faptul ca n-ai vrut sa o executi un timp mai indelungat.”

---

„Intr-o seara, prin decembrie se deshide usa si apar trei cadavre ambulante, sustinute de cate doi insi: trei tineri desfigurati, iar putin dupa aceea inca trei. Prin toate torturile si camerele de demascari prin care am trecut, nu am vazut vreodata asa ceva. Fata acestor tineri era desfigurata, nu li se mai cunosteau nici fata, ochii, nasul sau urechile. Vazand pe acesti tineri la fata ne-am intrebat cum vor arata la corp cand nu se puteau tine nici pe picioare si nici sa scoata un cuvant?!