Muza euforică…
Muza asta euforică a stors din mine
Pasteluri de ritmuri nebănuite și rime
Și într-un singur weekend am tot scris
Până ce muza, beată de rime, s-a sinucis.
Am înviat-o din nou și din nou și din nou
Trezind-o din morți cu câte un alt ecou,
Căci pot să vă distrez un an, de-acum înainte,
Fără să spun pasteluri și să pun creionul pe cuvinte.
Fiecare cu bucuria lui de weekend 🙂
Foarte faina, mi-a placut!
😀 Mă bucur că ți-a plăcut.