Patrie

Patrie, fărâmă de suspin și suferință
Te-ai plămădit ca o osândă
A sângelui meu, carne din carnea mea
Și a istoriei grea izbândă,
Acum și-n veci și pururea.

Ca o coastă mi-ești ruptă din mine
Și-s fiul tău, paradoxal,
Și greu mă lupt mereu alături de tine,
Al tău erou universal,
Acum și-n veci și pururea.

Mai scrijelesc turbate poeme trecute pe pereți,
Deși mi-e în sânge setea de mai bine,
Îți voi ierta aventurile oarbe din tinereți
Fiindcă jertfa ta e și o parte din mine
Acum. Și-n veci. Și pururea.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.