Şi totuşi (2)
Pe-afară roieşte minciuna
şi-n mine adevăruri se sting,
sunt zilele mele, totuna,
la piept, eu refuz să te strâng.
Altarul se frânge în mine
Iar cerul se înnorează,
lumina de veghe se stinge
şi-o parte din mine oftează.
Adevăr îndoit cu minciună
servit-am de prea multe ori,
am inima moartă în mine
şi umblu pe multe cărări.
Astăzi n-aş vrea să te văd
Încerc să mă mint, încerc neîncetat
E ca un refren furibund repetat!
Şi totuşi, aş vrea să te văd…
OC




Lasa un raspuns