Delicioasă, tu…
Pe muzica tăcută a ritmului meu rupt
Tăcute săruturile tale coboară înspre sâni,
Electrice nebunii se coboară haotic prin mâini
Și tăcuți rupem din eros noi fâșii.
Tăcute cuvintele se sting mute în oftaturi
Și fiecare spasm este un ecou al unei noi atingeri
Ce sapă zgomotos în stânca iubirii statuia
Oamenilor care s-au avut, cumva aievea…
În ochii post-orgasmici e o liniște pură
Cu vina îngropată adânc acolo unde fost-am
odinioară eu, iar acum prea delicios
E trupul tău înfrânt, avut de mine zgomotos,
Încă mă așteaptă.
Intr-un cuvant: genial!
De unde atata inspiratie? Sau e vorba doar de talent?
Mai de grabă muza…
Unde esti Corina…sa ma vezi:))! Bv…ai in nebunia ta de dreptate ceva ..in care te refugiezi ..dragostea ta pt poezie!