În braţele mele fremătând tremurai toată

Ca-n primăvara întâii şi celei din urmă iubiri,

Erai frumoasă cum n-ai fost, încă, niciodată

Şi-n tine prindeau muguri intense, nebune trăiri.

Creştea în tine imens rodul noii noastre cuceriri

Un rod ce sper să prindă floare şi-altă dată,

În braţele mele fremătând tremurai toată

Ca-n primăvara întâii şi celei din urmă iubiri.

Îți simt şi acum inima sărind din piept cu putere,

Ţi-e respiraţia sacadată şi orice gest ţi-e sacadat,

Muşcăm voluptuos din fructul numit păcat.

Să fii iarăşi a mea este în viaţă cea mai mare plăcere

Ca-n primăvara întâii şi celei din urmă iubiri.

În braţele mele fremătând tremurai toată.